Exclusiv Sănătatea în România Studii/Cercetări

EXCLUSIV: O IPOTEZĂ CARE RĂSTOARNĂ TOT CE SE ȘTIA DESPRE CORONAVIRUS: răspunsul fiecărui bolnav la COVID-19 poate fi de natură genetică

Oamenii de știință știu încă puține despre noul coronavirus, care este intens cercetat peste tot pe glob, pentru a se descoperi nu doar modul în care acționează, ci și tratamente împotriva COVID-19.

Unele întrebări îi frământă pe cercetători, care vor să afle de ce unele persoane tinere și sănătoase dezvoltă forme foarte grave ale bolii, în timp ce alți pacienți, chiar cu boli asociate, sunt asimptomatici sau sau forme ușoare de boală.

Un posibil răspuns ar putea ține de genetică. Dr. Radu Ciornei, specialist în imunologie, microbiologie și genetică moleculară, cercetător de Universitatea Suceava, a explicat la Medika TV, ce se întâmplă în organismul uman în cazul infecției cu noul coronavirus și cum poate fi explicat modul diferit de manifestare a bolii.

“Acest mod fulgerător de înrăutățire a bolii e din cauza furtunii de citokine, o eliberare masivă de mediatori inflamatori din celulele sistemului imun, care permeabilizează capilarele, iar alveolele pulmonare încep să se umple cu lichid într-un timp foarte scurt. În restul corpului, globulele roșii ies din patul vascular și se coagulează. Poate apărea infarctul și poate apărea accidentul vascular cerebral.

Datorită unei predispoziții genetice, nu doar oamenii care au diabet, obezitate sau alte boli asociate pot avea o predispoziție mai mare la un răspuns imun foarte puternic la un prim contact cu virusul. Față de gripă, acesta e primul contact al nostru cu virusul. Iar producția aceasta masivă de citokine care se manifestă în cazul unor oameni poate fi datorată unor predispoziții genetice. Încă se cercetează foarte mult”, a spus dr. Radu Ciornei.

Cercetătorul român a mai spus că la ora actuală sunt cel puțin șase studii în derulare care urmăresc să afle tocmai răspunsul la întrebarea care îi frământă pe medici și pe oamenii de știință deopotrivă. Deși nu există concluzii deocamdată, ipoteza e că o sănătate de fier nu reprezintă o garanție pentru ca o persoană să nu dezvolte o formă gravă a bolii.

„Sunt studiați oameni care nu au comorbidități, au o stare bună de sănătate, dar care au făcut forme foarte grave ale bolii. Și sunt studii care fac secvențierea genetică a unor pacienți care, în ciuda unui contact îndelungat cu persoane infectate, nu au făcut boala sau au făcut forme foarte ușoare. E mult de lucru, sunt studii de durată, dar din ce se știe la acest  moment se pare că faptul că suntem sănătoși tun nu ne pune la adăpost”,  a mai spus dr. Radu Ciornei, specialist în imunologie, microbiologie și genetică moleculară, cercetător de Universitatea Suceava.