În plină pandemie de COVID-19, o altă boală infecțioasă extrem de contagioasă are o evoluție îngrijorătoare în țara noastră. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în perioada 27 aprilie – 1 mai, au fost raportate 119 cazuri noi de rujeolă în judeţele: Satu Mare – 35; Neamţ – 34; Cluj – 23; Suceava – 19; Timiş – 4; Bihor şi Braşov – câte 2. Cazurile au avut debutul în urmă cu 2 – 4 săptămâni; confirmarea şi clasificarea unui caz durează în medie 3 săptămâni, precizează sursa citată.
De ce ar trebui să ne îngrijoreze aceste cifre? Potrivit medicului infecționist Irina Filipescu, o atenție sporită ar trebui acordată acelor familii și comunități unde au apărut cazuri, fiind vorba despre cea mai contagioasă boală eruptivă. În aceste situații, toți contacții nevaccinați ar putea să preia această boală, care poate duce la complicații grave.
”Așa cum spun statsisticille internaționale, inclusiv în Statele Unite, numărul cazurilor de rujeolă a crescut exponențial odată cu apariția acestei mișcări antivaccin. Este o boală extrem de contagioasă, de fapt e boala cu cea mai mare contagiozitate dintre toate bolile eruptive, respectiv peste 96% în momentul în care venim în contact mai mult de 15 minute cu o persoană care este simptomatică, într-un spațiu închis. Așa se explică și de ce se transmite așa repede, mai ales în familii. Deși poate trece ușor, are și două complicații destul de severe care pot să ducă din păcate la o evoluție nefavorabilă: encefalită și pneumonie. Acestea, mai ales la persoane care au și alte probleme cronice, pot să aibă urmări nefaste. Este o boală care necesită internare și spitalizare, monitorizare atentă”, explică medicul Irina Filipescu.
Potrivit acesteia, doar cazurile ușoare se pot trata la domiciliu, dar și în acest caz e nevoie de o legătură permanentă cu medicul de familie sau un specialist. Asta deoarece manifestările bolii, în special febra de până la 40 de grade, pot ușor să evolueze spre o formă mai gravă. ”Debutul este nespecific, respectiv febră, curge nasul, curg ochii, tuse seacă, încă nu apare erupția. Când pacientul se prezintă la medic în această primă fază, dacă nu avem o anchetă epidemiologică ca să știm că a intrat în contact cu un caz de rujeolă, se poate interpreta ca o simplă viroză. După 2-3 zile există un semn specific, se numește semnul Koplik, este reprezentat de leziuni ca boabele de griș care apar pe mucoasa bucală, în dreptul molarului 2-3, pe obraz. După aceea apare erupția specifică și este momentul când pacientul se prezintă, de obicei, la medic. Este o erupție ca și cum pacientul e stropit cu vopsea roz, pacientul nu se scarpină și cu cât e mai intensă erupția, cu atât evoluția bolii e mai zgomotoasă”, potrivit specialistului.
Abia după 12-14 zile de la debutul simptomelor, atunci când erupția dispare și nu mai prezintă stare febrilă, pacientul nu mai este contagios. În plus, rujeola nu are un tratament etiologic, de aceea vaccinarea rămâne cea mai sigură metodă de prevenție. ”La rujeolă noi dăm tratament pentru febră, pentru tuse, pentru diverse complicații, dar nu avem un tratament etiologic, cum e la gripă tamiflu de exemplu. Este motivul pentru care ne temem atât de mult de complicații. În schimb avem vaccinul și prin vaccin boala este 100% prevenibilă”, spune Filipescu.
Din 2016 până în prezent, rujeola a ucis 64 de persoane în România.
