Epidemia de febră hemoragică Ebola din Africa de Vest, cea mai gravă de la identificarea virusului Ebola în 1976, continuă să facă numeroase victime în statele afectate, pe fondul încercărilor de a se găsi un tratament care să pună capăt pierderii de vieți omenești. Epidemia, declanșată în decembrie 2013 într-un sat din sudul Guineei, s-a răspândit ulterior dincolo de granițele acesteia, afectând Liberia (sfârșitul lui martie 2014), Sierra Leone (mai 2014) și Nigeria ( iulie 2014).
Numărul deceselor provocate de epidemia de Ebola în vestul Africii a ajuns în prezent la 7.518 dintr-un total de 19.340 de cazuri confirmate, 99% dintre acestea înregistrându-se în Liberia, Sierra Leone și Guineea, potrivit celui mai recent bilanț actualizat luni, 22 decembrie, de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ultimele date indică o creștere cu peste 140 de noi decese față de ultimul bilanț anunțat de OMS, cu doar trei zile în urmă.
Sierra Leone a raportat cel mai mare număr de cazuri de îmbolnăvire — 8.939 — dintre care 2.556 s-au soldat cu decese, față de Liberia, cu 7.830 de cazuri de Ebola, dintre care 3.376 mortale, și Guineea, cu 2.571 de cazuri de infectare, soldate cu 1.586 de morți.
De asemenea, Mali, ultima țară lovită de virus, a anunțat șapte decese, Statele Unite un deces, Nigeria 8, iar Spania și Senegal câte un deces.
Între timp, Mali a ridicat recent starea de supraveghere pentru toate persoanele care ar fi putut fi în contact cu purtători ai virusului, însă rămâne sub amenințare, atât timp cât epidemia nu este ținută în totalitate sub control în regiune, potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU). În schimb, în Sierra Leone, țara cel mai puternic afectată de Ebola, autoritățile au interzis manifestările publice de Crăciun și de Anul Nou, pentru a evita extinderea epidemiei, și au lansat la mijlocul lunii decembrie o amplă operațiune de combatere a virusului.
Experții avertizează însă că bilanțurile victimelor epidemiei de Ebola anunțate de OMS nu includ mii de oameni uciși de acest virus în țările din vestul Africii și înmormântați fără să fie declarați autorităților. Christopher Dye, directorul departamentului de strategie din cadrul OMS, a atras atenția că în statele africane cele mai afectate de epidemie, respectiv Guineea, Liberia și Sierra Leone, multe familii își îngroapă în secret morții, temându-se că dacă declară autorităților decesele nu li se va permite să practice ritualurile lor tradiționale la funeralii. De altfel, epidemia de Ebola în vestul Africii a fost pusă și pe seama ritualurilor locale de înmormântare ce presupun contactul cu lichidele corporale ale celui înhumat, întrucât virusul Ebola se transmite rapid în acest mod.
Pe de altă parte, în contextul epidemiei de Ebola, aceeași OMS a avertizat că numărul cazurilor de malarie din Guineea, Liberia și Sierra Leone ar fi putut crește anul acesta din cauza izbucnirii acestui nou focar, motiv pentru care implementează programe intensive de luptă împotriva paludismului, boală care, în 2013, s-a soldat cu 20.000 de decese dintr-un total 6,6 milioane de cazuri de infectare. Înainte de izbucnirea Ebola, Guineea și Sierra Leone desfășurau programe active împotriva malariei, iar Liberia, care în ultimul timp nu se ocupase de această problemă, prevăzuse lansarea unei campanii anul acesta, pe care a amânat-o însă din cauza Ebola.
De asemenea, ca urmare a epidemiei de febră hemoragică, peste un milion de persoane sunt amenințate de foamete în cele trei țări din Africa de Vest cele mai afectate de Ebola, ce a perturbat grav recoltele și rețelele de aprovizionare, au atras atenția într-un comunicat agențiile umanitare ale ONU, Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) și Programul Alimentar Mondial (PAM). Măsurile de carantină și de izolare, obstrucționarea circulației, pierderile de recolte în zonele cele mai afectate și închiderea marilor piețe limitează grav accesul la hrană al populațiilor din cele trei țări, au explicat cele două organizații internaționale, care au publicat rezultatul anchetelor efectuate la fața locului.
Personalul medical, un factor decisiv în combaterea epidemiei de Ebola
În lupta împotriva Ebola, personalul medical s-a aflat întotdeauna în prima linie, însă lipsa de suficientă asistență specializată s-a făcut resimțită în toate statele grav afectate de epidemie. De altfel, medicii, infirmierele și alte persoane care luptă împotriva epidemiei de Ebola în Africa de Vest au fost desemnate „personalitatea anului 2014” de către revista americană Time, deoarece „și-au asumat riscuri și au continuat, au făcut sacrificii și au salvat” vieți — după cum a susținut pe site-ul Time redactorul-șef al revistei, Nancy Gibbs, pentru a explica opțiunea.
În acest context, Comisia Europeană a semnalat deja nevoia presantă de epidemiologi și de echipe mobile pentru a putea lupta împotriva epidemiei în satele și în zonele izolate. La sfârșitul lunii noiembrie, executivul european a demarat un tur al capitalelor europene pentru a solicita un efort suplimentar pentru combaterea epidemiei de Ebola în Africa, care includea mobilizarea a 5.000 de medici și a „mii de îngrijitori”, precum și a „mai multor mijloace financiare și logistice, în special în materie de transport”.
De asemenea, președintele Băncii Mondiale Jim Yong Kim a făcut apel la Asia să trimită personal medical specializat în țările din Africa de Vest pentru a le ajuta să combată epidemia de Ebola cu care se confruntă, apreciind că măsurile de control frontalier sunt insuficiente pentru a stopa răspândirea virusului.
În contextul unei nevoi acute de specialiști în domeniul medical în statele afectate de Ebola, organizația „Medecins sans frontieres” a oferit pe internet ample informații destinate personalului sanitar angajat în lupta contra epidemiei din Africa de Vest. Această platformă de formare — care se poate accesa la adresa http://ecampus.msf.org/moodlemsf/mod/page/view.php?id=22246 — este deschisă pentru toți cei care vor să înțeleagă virusul și modul în care poate fi el controlat”, a declarat un purtător de cuvânt al acestei organizații umanitare, prima care a tras un semnal de alarmă, în luna aprilie, în legătură cu pericolul extinderii bolii.
Tratament
În pofida eforturilor depuse până în prezent de comunitatea științifică internațională, pentru moment nu există un vaccin autorizat sau un tratament validat pentru această boală, a cărei rată de mortalitate a fost estimată de OMS la circa 70,8%. În luna decembrie, OMS avertiza — pe baza a patru studii care au investigat persistența virusului la un grup de 43 de pacienți convalescenți — că virusul Ebola poate supraviețui în lichidul seminal al bărbaților timp de trei luni de la dispariția simptomelor febrei hemoragice.
Pe de altă parte, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că vaccinurile la care lucrează în prezent un laborator elvețian și unul canadian ar putea fi administrate în ianuarie personalului medical din țările afectate. Agenția elvețiană pentru medicamente, Swissmedic, a autorizat testarea clinică a două vaccinuri experimentale împotriva Ebola, dar testarea pentru unul dintre ele a fost suspendată în luna decembrie deoarece unii dintre voluntarii cărora le-a fost administrată substanța au acuzat dureri în articulații. Spitalul Universitar din Geneva (HUG) începuse la 10 noiembrie să testeze pe voluntari vaccinul VSV-ZEBOV, iar la 2 decembrie responsabilii HUG au informat că primele rezultate erau pozitive. La 11 decembrie însă, HUG a anunțat că a suspendat cu o săptămână mai devreme aceste teste după ce patru voluntari, dintre cei 59 care au primit vaccinul, au simțit dureri „de tip reumatismal în articulații (la picioare și mâini), survenite la zece sau 15 zile de la injecție, care nu făceau parte din reacțiile așteptate”.
În plus, la sfârșitul lunii noiembrie, presa a anunțat că un vaccin experimental contra Ebola elaborat în SUA a trecut cu succes primele teste pe oameni, fără a produce reacții secundare grave. Conform unui studiu publicat în revista „New England Journal of Medicine”, testele clinice pentru vaccin, demarate în luna septembrie, au fost efectuate pe 20 de voluntari, iar rezultatele lor sunt suficient de promițătoare pentru a justifica o a doua etapă, cu mii de participanți, în Africa de Vest. Vaccinul folosit — ChAd3, dezvoltat de Institutul de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), din statul american Maryland, și de laboratoarele britanice GlaxoSmithKline (GSK) — folosește un virus al răcelii comune modificat genetic cu mici cantități de virus Ebola.Toți cei 20 de voluntari vaccinați au dezvoltat anticorpi contra Ebola și numai doi dintre cei care au primit cea mai mare doză de vaccin au avut febră pentru o scurtă perioadă de timp.
Pe de altă parte, diferențele genetice au un rol major în ceea ce privește șansele de supraviețuire ale pacienților bolnavi de Ebola, conform unui nou studiu, realizat la Universitatea Washington din Seattle, care încearcă să explice de ce unii bolnavi supraviețuiesc infectării cu temutul virus al febrei hemoragice. În cadrul studiului au fost analizate reacțiile la virusul Ebola ale unor cobai obișnuiți, prin comparație cu reacțiile diverse ale unor cobai obținuți prin selecție genetică. Simptomele observate la acești șoareci, după infectarea lor cu o versiune adaptată la rozătoare a virusului Ebola, au variat de la cazuri de îmbolnăvire ușoară, însoțită de pierderi minore în greutate, până la cazuri extrem de grave, care au inclus simptome precum hemoragie internă, inflamarea splinei și modificări în textura și coloritul ficatului. Studiul și-a propus să verifice dacă pacienții care au învins Ebola au reușit să supraviețuiască pentru că organismul lor a intrat în contact în prealabil cu virusul și a putut să producă din timp anticorpi, înainte de îmbolnăvire, sau dacă supraviețuirea lor este legată de anumite caracteristici genetice care i-au făcut mai rezistenți la acțiunea virusului. Oamenii de știință nu au putut să confirme sau să infirme ipoteza cu privire la imunizarea prealabilă întâmplătoare a pacienților supraviețuitori, dar oferă susținere celeilalte ipoteze privind diferențele genetice care pot determina dacă un pacient se vindecă sau nu de această boală.
De asemenea, o analiză a primelor cazuri de îmbolnăvire cu Ebola diagnosticate în Sierra Leone contribuie la elucidarea condițiilor în care unii dintre pacienți reușesc să învingă boala, oamenii de știință susținând că un rol important pentru supraviețuire îl au vârsta pacientului și rata de multiplicare a virusului în organismul contaminat. Studiul, publicat la sfârșitul lunii octombrie, a constat în analiza datelor medicale provenind de la 106 pacienți diagnosticați cu Ebola la Spitalul Guvernamental Kenema din Sierra Leone, în perioada 25 mai — 18 iulie.
Pe de altă parte, un „vaccin global” efectiv pentru diferitele tulpini ale virusului Ebola va fi disponibil peste aproximativ cinci ani, apreciază Leslie Lobel, cercetător în cadrul Universității Ben-Gurion din Israel. De doi ani, Leslie Lobel studiază comportamentul mai multor tulpini ale acestui virus în laboratorul său de la universitatea israeliană, în coordonare cu un institut de cercetări din Uganda, țară în care călătorește de mai multe ori pe an. Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că vaccinul pentru stoparea actualei epidemii ar putea fi gata la începutul anului 2015 pentru a fi utilizat în Africa, Lobel consideră că acest anunț este precipitat, deoarece nu se pot produce tratamente într-un mod atât de accelerat în actuala epidemie, „indiferent câți bani s-ar investi”.
Comunitatea internațională, unită în lupta împotriva Ebola
În contextul creșterii numărului de victime provocate de Ebola, liderii celor mai bogate țări de pe planetă au promis la începutul lunii decembrie, în cadrul summitului G20 din Australia, să facă tot posibilul pentru a „eradica” epidemia, soldată deja cu peste 7.000 de morți în Africa de Vest. Șefii de stat și de guvern au făcut însă apel la Banca Mondială (BM) și la Fondul Monetar Internațional (FMI) să „continue susținerea solidă pentru țările afectate”, încurajând cele două instituții „să exploreze noi mecanisme flexibile pentru a face față pe viitor repercusiunilor economice ale unor crize comparabile”. Pe de altă parte, BM a profitat de summitul G20 pentru a-și apăra proiectul de creare a unui „fond de urgență” menit să contracareze mai bine viitoarele pandemii și pentru a evita repetarea reacției lente, tardive și fragmentate de după apariția virusului Ebola.
Pe de altă parte, mai multe state au contribuit individual la eforturile de combatere a Ebola în țările afectate. Rusia a anunțat la jumătatea lunii noiembrie că va trimite rapid un spital de campanie și medicamente în Guineea, una dintre țările cele mai afectate de epidemia de Ebola în vestul Africii. „Spitalul va fi livrat Guineei pentru a ajuta guvernul să trateze pacienții care au contractat virusul Ebola și să pună în aplicare măsuri preventive în rândul populației locale”, a precizat un reprezentant al Ministerului rus al Apărării.
La rândul său, China a anunțat trimiterea în Liberia a unei unități medicale din cadrul Armatei populare de eliberare (APE). De asemenea, Beijingul va construi în Liberia un centru de tratament cu 100 de paturi — fiind prima astfel de facilitate din cele trei țări africane cele mai afectate de Ebola construită și gestionată de alt stat, a precizat Lin Songtian, director general al Departamentului pentru relațiile cu Africa din MAE de la Beijing. Totodată, Beijingul a selectat și instruit 480 de cadre medicale din rândurile APE pe care îi va trimite în Liberia în trei serii.
China, cel mai mare partener comercial al Africii, a donat până în prezent un total de 750 milioane de yuani (123 milioane de dolari) unui număr de 13 state africane și organizații internaționale pentru combaterea Ebola. Lin Songtian a dat asigurări că țara sa va continua să trimită experți medicali pentru a contribui la pregătirea personalului medical local și va elabora un plan pe termen lung privind cooperarea între China și Africa în materie de sănătate publică. În plus, Beijingul va dona 6 miliarde de dolari Fondului ONU de răspuns la Ebola, a menționat responsabilul chinez.
Pe de altă parte, mai multe țări au luat măsuri de protecție pentru a contracara apariția unor cazuri de febră hemoragică pe teritoriul lor. Cele mai radicale măsuri de până acum vin din partea Canadei și Australiei, țări care au decis să își închidă frontierele în încercarea de a sta departe de virusul febrei hemoragice. Canada a suspendat eliberarea vizelor pentru cetățenii din țările afectate de epidemie și chiar pentru persoanele care s-au deplasat acolo în ultimele trei luni, după cum a anunțat guvernul de la Ottawa.
Elveția și-a anunțat decizia de a nu trimite înapoi solicitanții de azil din Sierra Leone, Guineea și Liberia. Solicitanții a căror cerere de azil a fost refuzată își pot amâna termenul limită pentru plecarea lor dacă vor cere. De asemenea, prelucrarea cererilor de azil din aceste trei țări este suspendată.
Fonduri în lupta împotriva Ebola
În contextul agravării epidemiei, UE s-a angajat până acum să deblocheze peste un miliard de euro pentru lupta împotriva Ebola, din care Comisia a pus la dispoziție 373 de milioane de euro. În plus, Uniunea Europeană a alocat suplimentar 280 de milioane de euro pentru producerea unui vaccin împotriva virusului Ebola, relevă comunicat al Comisiei Europene. „Acești bani vor merge spre crearea de noi vaccinuri și medicamente menite să ajute la salvarea de vieți omenești din întreaga lume”, se precizează în comunicat.
În plus, UE a demarat tot la începutul lunii decembrie cea mai amplă operațiune pentru transportarea de ajutor material țărilor afectate de virusul Ebola și a numit un coordonator european pentru combaterea epidemiei în persoana cipriotului Christos Stylianidis, comisar european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, care și-a început activitatea de la 1 noiembrie.
La rândul său, președintele Barack Obama a cerut la începutul lunii decembrie Congresului american deblocarea unui fond de urgență de circa 6 miliarde de dolari pentru combaterea epidemiei Ebola în vestul Africii și gestionarea riscurilor în Statele Unite. „Putem învinge Ebola fără finanțare suplimentară”, a declarat el în timpul unei vizite la sediul institutelor americane de sănătate /NIH/ din Bethesda, la periferia Washingtonului.”Dacă vrem ca și alte țări să continue să se mobilizeze, trebuie în primul rând ca noi să continuăm”, a adăugat el, reamintind că circa 3.000 de americani, civili și militari, sunt acum desfășurați pe teren în Africa de vest, în principal în Liberia.
Impactul economic
Costul epidemiei de febră hemoragică Ebola asupra economiei Africii Sub-Sahariene este posibil să fie unul de ordinul a 3-4 miliarde de dolari, și nu de 32 de miliarde de dolari așa cum susținea un scenariu pesimist, potrivit economistului-șef al Băncii Mondiale pentru Africa, Francisco Ferreira. „Riscul celui mai grav impact economic al epidemiei de Ebola s-a redus datorită succesului măsurilor de control adoptate în unele țări”, a explicat recent Francisco Ferreira, după ce, în luna octombrie, Banca Mondială avertizase că, în cazul în care epidemia de Ebola se va răspândi dincolo de Guineea, Sierra Leone și Liberia, costul potențial pentru economia Africii ar putea să se ridice la câteva zeci de miliarde de dolari.
AGERPRES
