Sfatul specialistului Stil de viață

Dr. Menci “Sistemul nostru gastrointestinal spune că suntem omnivori!”

PROFESOR GHEORGHE MENCINICOPSCHI

Suntem erbivori sau carnivori? Este o întrebare pe care ne-o punem tot mai des, mai ales atunci când suntem asaltați de reclame și așa-zise teorii, dezvoltate de adepții unui stil de viață vegetarian sau chiar de cei aflați în tabăra cealaltă, a persoanelor care preferă carnea.

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne lămurește: suntem în egală măsură erbivori și carnivori, adică suntem omnivori. Răspunsul se află chiar în alcătuirea noastră anatomică.

Dacă privim la alcătuirea anatomică a sistemului nostru gastrointestinal putem spune fără tăgadă că suntem omnivori. Să pornim de la dentiție: nu avem o dentiție de carnivor, cum are de pildă un carnivor pe care îl avem chiar lângă noi, pisica, dinții noștri nu taie carnea cum se întâmplă în cazul carnivorelor. Mai departe, aciditatea stomacului este mai mare la carnivore decât la om, intestinul carnivorului este mai scurt decât al omului și mai rapid. Comparând și anatomia și fiziologia sistemului gastrointestinal al unui erbivor, o vacă de exemplu, dentiția are o structură care îi permite să smulgă iarba, nu la fel de dezvoltat ca al carnivorului, apoi erbivorul are patru stomace. Da, avem și noi măsele ca erbivorele, dar aciditatea stomacului și lungimea intestinului sunt altfel. Noi suntem undeva la mijloc, anatomia și fiziologia omului ne arată clar că suntem și carnivori și erbivori, adică omnivori”, arată dr. Menci.

De altfel, s-a demonstrat științific că primii oameni pe Pământ au fost și vânători și culegători. Dieta omului preistoric era formată din carne și vegetale, în egală măsură. Cercetătorii au stabilit că dieta primilor oameni era extrem de diversificată, fiind alcătuită din peste 300 de specii de animale și plante.

În prezent, deși ofertele de pe piață sunt diverse, aceasta diversitate e înșelătoare, după cum explică dr. Menci: “Găsim alimente diverse, dar de fapt ele provin dintr-un număr restrâns de materie primă. Să luăm de exemplu porumbul, care este și hrană pentru animale. E un aliment puternic industrializat. Stă la baza multor produse, inclusiv ulei. E procesat în diverse forme și arome, dar de multe ori de o calitate îndoielnică din punct de vedere nutrițional. Are textură, are gust, dar asta nu înseamnă că e sănătos. Pe de o parte e de înțeles, pentru că politicile industriei alimentare vin și din numărul mare al populației, dar alimentele moderne ne păcălesc creierul și simțurile în detrimentul sănătății noastre, ceea ce se vede și din modul cum au evoluat obezitatea, bolile ca diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare sau cancerul. Oamenii preistorici trăiau mai sănătos și e timpul să revenim la origini, să consumăm carne provenită de la animale crescute cu hrană naturală și la legume și fructe netratate