Medicul anatomopatolog este esențial în diagnosticarea bolilor tumorale, a celor inflamatorii și nu numai. Prin examinarea microscopică a probelor biopsice, pieselor chirurgicale și a frotiurilor citologice, acesta poate stabili cu precizie tipul și stadiul unei afecțiuni, informații esențiale pentru stabilirea unei conduite terapeutice adecvate. „În afecțiunile non-tumorale, contribuie la diagnosticarea bolilor inflamatorii, autoimune sau infecțioase, oferind informații esențiale pentru gestionarea corectă a pacientului. Spre exemplu, în cazul unei boli inflamatorii intestinale (ex. boala Crohn), medicul poate preciza gradul de activitate sau de severitate al bolii, pe baza fragmentelor biopsice examinate microscopic”, a explicat Assist. Univ. Dr. Antonia Carmen Georgescu, medic anatomopatolog în cadrul laboratorului OncoTeam Diagnostic, parte a Grupului MedLife.
Tipuri de probe care ajung cel mai frecvent în laboratorul de anatomie patologică
Probele primite în laborator pot fi clasificate în mai multe categorii. Prima categorie include probele recoltate în scop de screening, cum ar fi citologia Babeș-Papanicolaou, utilizate pentru depistarea precoce a leziunilor premaligne ale cancerului de col uterin.
A doua categorie o reprezintă probele biopsice cu scop diagnostic, precum puncția biopsie mamară sau prostatică, esențiale pentru identificarea și confirmarea tumorilor maligne. „Rezultatul acestora poate ghida decizia terapeutică, fie prin inițierea unui tratament neoadjuvant, fie prin intervenția chirurgicală directă”, a precizat dr. Georgescu.
O altă categorie cuprinde probele cu scop curativ, provenite din excizii chirurgicale realizate pentru îndepărtarea completă a tumorii cu margini de siguranță. „Acestea permit o evaluare detaliată a caracteristicilor tumorale și o stadializare corectă a bolii, având un impact major asupra conduitei terapeutice ulterioare”, a spus medicul anatomopatolog.
Cum se desfășoară procesul de analiză a unei probe tisulare?
Procesul de analiză a unei probe tisulare în laboratorul de anatomie patologică implică mai multe etape și poate funcționa eficient doar cu ajutorul unui personal medical și auxiliar foarte bine pregătit.
Totul începe cu recepția și înregistrarea probei fixate în formol, urmată de orientarea macroscopică realizată de către medicul anatomopatolog.
„Această etapă presupune secționarea probei sau a piesei de excizie și selectarea fragmentelor reprezentative care vor fi, în cele din urmă, examinate microscopic. Excepție fac probele biopsice de mici dimensiuni, care sunt, de regulă, prelucrate în totalitate. Ulterior, proba este prelucrată cu ajutorul histoprocesorului, care are rolul de a deshidrata țesutul și de a-l impregna cu parafină. Urmează incluzionarea fragmentelor în blocuri de parafină, care vor fi apoi secționate la microtom, iar secțiunile rezultate vor fi preluate pe lame. Acestea sunt supuse colorării histologice, cel mai frecvent cu hematoxilină-eozină, pentru evidențierea detaliilor structurale”, a detaliat dr. Georgescu.
Medicul anatomopatolog examinează microscopic lamele și emite un diagnostic pe baza acestora. În cazurile în care acesta sau oncologul consideră necesar, se pot efectua teste imunohistochimice pentru clarificarea diagnosticului sau pentru evaluarea biomarkerilor cu rol prognostic. Suplimentar, pot fi realizate teste de biologie moleculară, care oferă informații adiționale esențiale pentru managementul pacientului.
„În cazul cancerelor, examenul anatomopatologic nu doar confirmă prezența bolii, ci și precizează tipul și agresivitatea acesteia, ajutând astfel oncologii să aleagă cel mai eficient tratament,” a subliniat dr. Antonia Carmen Georgescu. De asemenea, în cazul bolilor inflamatorii intestinale, analiza histopatologică poate determina severitatea inflamației, ghidând astfel decizia terapeutică.
Cancerul testicular și importanța analizelor sanguine în diagnostic și prevenție
Analizele sanguine sunt printre cele mai accesibile și informative teste medicale. Acestea pot detecta anomalii încă din faze incipiente, oferind posibilitatea unui tratament precoce. Cancerul testicular este o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul testiculelor, cel mai frecvent subtip histopatologic fiind seminomul testicular. Este un tip de cancer relativ rar, dar reprezintă cea mai frecventă tumoră malignă la bărbații tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 40 de ani. Diagnosticul cancerului testicular implică o combinație de metode imagistice, markeri serici și examinare histopatologică pentru confirmarea malignității.
„Markerii tumorali, precum alfa-fetoproteina (AFP), gonadotropina corionică umană (hCG) și lactat dehidrogenaza (LDH) sunt esențiali în diagnosticul cancerului testicular. Valorile crescute ale acestora pot sugera prezența unei tumori și pot ajuta la stadializarea bolii,” a afirmat dr. Georgescu.
Aproximativ 9.720 de cazuri noi de cancer testicular vor fi diagnosticate în anul 2025 în SUA, conform estimărilor Societății Americane de Cancer. Potrivit datelor furnizate de Cancer Research UK, în perioada 2017-2019, în Marea Britanie s-au înregistrat 2.376 cazuri noi de cancer testicular.
„Cauzele exacte nu sunt pe deplin elucidate, însă există anumiți factori de risc bine documentați. Printre aceștia se numără criptorhidia (testiculul necoborât în scrot), istoricul familial de cancer testicular, sindroamele genetice precum sindromul Klinefelter și expunerea la anumite substanțe toxice sau perturbatori endocrini. De asemenea, antecedentele personale de neoplazii testiculare sau disgeneziile testiculare cresc semnificativ riscul de apariție a bolii”, a declarat medicul anatomopatolog. Prognosticul este, în general, favorabil, deoarece cancerul testicular răspunde bine la tratament dacă este diagnosticat precoce.
Rolul examenului anatomopatologic în confirmarea diagnosticului de cancer testicular
„Diagnosticul de certitudine se stabilește prin analiza histopatologică a testiculului, care, de regulă, nu se biopsiază înainte de intervenția chirurgicală, din cauza riscului de diseminare tumorală. Orhiectomia radicală inghinală este astfel metoda standard pentru obținerea materialului necesar evaluării anatomopatologice, care permite clasificarea tipului tumoral și ghidarea tratamentului ulterior”, a mai subliniat dr. Georgescu.
Examinarea histopatologică poate stabili cu certitudine prezența și tipul histologic al tumorii. După orhiectomia radicală, piesa de rezecție este analizată macroscopic pentru a evalua dimensiunea, aspectul și limitele formațiunii tumorale. „Examenul histologic permite diferențierea între un seminom și o altă tumoră cu celule germinale non-seminomatoasă (carcinom embrionar, teratom, coriocarcinom, tumoră de sac vitelin) sau chiar permite identificarea tumorilor mixte cu celule germinale. De asemenea, examinarea histopatologică oferă informații esențiale despre nivelul de invazie al tumorii și permite identificarea de emboli tumorali limfo-vasculari (celule tumorale prezente în circulația sangvină sau limfatică). Seminomul este una dintre cele mai frecvente tumori testiculare, reprezentând peste 50% dintre tumorile cu celule germinale. Suplimentar, testele imunohistochimice ajută la clarificarea diagnosticului și la identificarea markerilor cu valoare prognostică. Rezultatul anatomopatologic stă la baza stadializării bolii și ghidării tratamentului oncologic, influențând deciziile terapeutice ulterioare. Astfel, pacienții cu seminom in stadii incipiente, care nu au alții factori de risc, au un prognostic extrem de favorabil, cu o rată de supraviețuire de 99% la 15 ani”, a precizat medicul.
Investigații anatomopatologice sunt recomandate și pacienților cu alte boli în afara cancerelor
Pe lângă rolul lor în oncologie, examenele anatomopatologice sunt utilizate și pentru diagnosticarea altor afecțiuni. În cazul patologiei non-tumorale, biopsia poate fi indicată în scop diagnostic în mai mult instanțe:
- În patologia gastro-intestinală, pentru diagnosticarea si evaluarea severității gastritelor, colitelor sau în diagnosticul infecțiilor fungice (Candida albicans) sau bacteriene (Helicobacter pylori);
- În patologia testiculară, pentru evaluarea și subclasificarea formelor de infertilitate masculină;
- În patologia ginecologică, pentru evaluarea infertilității primare feminine de cauză inflamatorie;
- În patologia dermatologică, biopsia poate ajuta în identificarea și diagnosticarea pacienților cu boli autoimune (lupus eritematos cutanat), infecții micotice (tinea pedis) sau parazitare (scabie), precum și reacții alergice;
- În patologia nefrologică, biopsia renală poate ajuta în diagnosticarea si clasificarea glomerulopatiilor, precum și în diagnosticarea bolilor autoimune.
Pe lângă examinarea histopatologică la parafină, în colorație uzuală Hematoxilină-eozină, biopsiile renale și cele cutanate pot fi examinate și în imunofluorescentă directă, în urma prelucrării probei la gheață.
„Anatomia patologică este o componentă crucială a screeningului oncologic, permițând diagnosticarea precoce și îmbunătățirea prognosticului pacienților. Corelarea rezultatelor citologice, histopatologice și imunohistochimice permite personalizarea tratamentului pentru fiecare pacient în parte. În patologia non-tumorală, biopsia (cutanată sau gastrointestinală) poate fi indicată la debutul bolii pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, iar uneori, cu precădere în tractul gastrointestinal, biopsiile pot fi repetate în vederea evaluării răspunsului la tratament, a remisiei și pentru evaluarea severității recăderilor. În patologia inflamatorie, biopsia poate aduce informații privitoare la diagnostic (ex. autoimun vs. infecțios), la severitatea bolii, la nivelul de extensie al bolii și, astfel, poate influența conduita terapeutică”, a concluzionat medicul.
Analizele sanguine și investigațiile anatomopatologice sunt esențiale pentru diagnosticarea și monitorizarea bolilor. Fie că este vorba despre depistarea precoce a unui cancer, identificarea unei boli autoimune sau evaluarea eficienței unui tratament, aceste teste reprezintă un instrument de bază în practica medicală. „Este esențial ca pacienții să înțeleagă importanța acestor analize și să urmeze recomandările medicului, deoarece un diagnostic corect și precoce poate salva vieți,” a transmis Assist. Univ. Dr. Antonia Carmen Georgescu.
Surse:
https://www.cancer.org/cancer/types/testicular-cancer/about/key-statistics.html
***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
