Solicitarea venită de la vârful Ministerului Sănătății către spitalele non-COVID, respectiv spitalele de faza a treia, cele județene și cele municipale, pentru a pregăti o rezervă de paturi destinate pacienților infectați cu SARS-CoV-2, se dovedește a fi greu de pus în practică. Specialiștii au explicat la Medika TV de ce acest demers administrativ este aproape imposibil de realizat.
În edița de joi a emisiunii Medika Special, moderată de Dana Chera, tema dezbaterii a fost capacitatea spitalelor din România de a asigura circuite separate pentru pacienții COVID-19 și cei non-COVID-19. Discuțiile au pornit de la declarația publică a lui Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, care le-a cerut managerilor de spitale să își reorganizeze saloanele astfel încât să poată trata și bolnavii infectați cu noul coronavirus: „Vorbim, la nivel național, despre spitalele de fază 3, cele județene și municipale care nu intră în tratamentul pacienților cu infecție SARS-CoV-2. După cum știți, săptămâna trecută am dat o circulară prin care să pregătească 10% din capacitatea de paturi ATI la nivelul acestor spitale care vor avea circuite separate,în eventualitatea creșterii numărului de cazuri din ATI. S-a discutat la nivel național ca și spitalele de fază 3 să aibă o rezervă de 10 % paturi ATI și 15% din paturile totale”.
Specialiștii invitați la dezbaterea de la Medika TV au explicat faptul că această organizare dispusă de Ministerul Sănătății este aproape imposibil de pus în practică.
„Este evident că trebuie crescută capacitatea secțiilor ATI pentru pacienții cu coronavirus pentru că, cel mai probabil, în câteva zile vom depăși cele 1040 de paturi destinate în primă fază acestor pacienți și nu pot rămâne pe stradă. Însă, ideea de a răspândi pacienți în toate spitalele din România reprezintă, cred, una dintre cele mai periculoase politici de sănătate publică din timpul acestei pandemii, pentru că circuitele funcționale pe care le dorim a le implementa în aceste spitale sunt imposibil de implementat. Sunt spitale construite înainte de anii 50, 60. Spitalele pavilionare sunt mai ușor de adaptat la acest scenariu, dar gândiți-vă că spitalele din București, spitalele de urgență, spre exemplu, sunt monobloc. Spitalul Floreasca, Spitalul Pantelimon, Spitalul Sfântul Ioan, sunt spitale monobloc, în care nu se pot realiza aceste circuite funcționale din cauza infrastructurii. Pe de altă parte, sunt spitale care au capacități ale saloanelor de 8- 10 paturi . În momentul în care vei implementa aceste circuite funcționale se va produce o reducere masivă a numărului de paturi cu afectarea răspunsului medical” a explicat dr. Radu Țicu, medic primar ATi la Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală.
Mai mult, această decizie este greu de implementat mai ales în cazul spitalelor care au un anumit specific, precum Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București sau Spitalul Foișor din Capitală, specializat în tratarea cazurilor ortopedice. „Mie mi se pare o decizie a unor oameni speriați, ei știu foarte bine că nu se poate așa ceva. Există spitale monoprofilate cum este spitalul nostru, cum este Spitalul Foișor. Cum să trateze de COVID-19 cineva care nu are infecționist?Cum să trateze un oftalmolog astfel de pacienți? Eu am o întrebare, ce se întâmplă cu spitalele de campanie? Pentru că alea sunt niște spitale cu ATI. Nimeni nu vorbește despre ele” a atras atenția dr. Monica Pop, medic primar oftalmolog în cadrul Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București.
Oficialii Ministerului Sănătății cunosc situația, însă explică faptul că în cazul în care această reorganizare a activității spitalelor nu va fi posibilă, situația va fi analizată și se vor lua măsurile necesare. ”Aceasta este o chestiune generală care trebuie adaptată tuturor spitalelor. Există situații punctuale, care vor fi analizate punctual, atunci când va fi cazul” a explicat Andrei Baciu – secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul dezbaterii de la Medika TV.
