De o săptămână, la nivelul României au fost aplicate noi măsuri de restricții cu scopul de a preveni răspândirea noului coronavirus. Medicii susțin că era necesar să fie luate, însă ele trebuiau aplicate conform situației de la noi din țară.
Voci din lumea medicală susțin că necesitatea restricțiilor este importantă, însă ele ar fi trebui dezbătute în spațiul public mult mai mult. În plus, autoritățile din România au împrumutat restricțiile aplicate în alte state europene, fără a le implementa conform scenariilor din țara noastră.
„Aceste restricții care s-au introdus, într-un an de pandemie, au fost singurele care au putut să tempereze această creștere. Însă măsurile poate nu trebuiau luate toate în acest mod, poate trebuia discutat despre fiecare în parte, însă populația trebuie să le respecte, sunt reguli simple. Nu mi se pare niciun afront la adresa democrației dacă purtăm mască, ne spălăm pe mâini și nu stăm îngrămădiți. Dacă mă întrebați pe mine, cred că a fost o eroare de a închide toate magazinele la ora 18,00 în week-end. Această măsură a fost împrumutată din Franța, însă acolo magazinele au fost împărțite în esențiale și neesențiale”, a precizat dr. Radu Țincu, în direct la Medika TV.
Totodată, specialiștii au amintit și despre faptul că măsurile de restricție nu au vizat transportul public. Autobuzele sau microbuzele sunt considerate adevărate mijloace de transmitere a virusului.
„Un lucru n-au făcut autoritățile și mă așteptam să facă, mă refer aici la transportul în comun, considerat a fi un mijloc de transmitere. Nu s-a putut realiza decalarea programului de lucru, iar pe de altă parte nu s-a putut realiza un control la momentul urcării în aceste mijloace de transport în comun. Degeaba închizi magazinele și orașele, daca oamenii de două ori pe zi, dimineața și seara, se îngrămădesc unii peste alții în autobuze”, a mai spus dr. Radu Țincu.
Mai mult, testarea populației a fost lăsată pe ultimul loc în privința măsurilor de protecție sanitară de către autorități deși, în opinia medicilor, ea ar fi trebuit să aibă prioritate.
„OMS ne-a spus că testarea reprezintă o bună metodă de supraveghere epidemiologică. Nu avem cum să știm ce se întâmplă în comunitate cu evoluția bolii dacă nu testăm. Sunt țări care au introdus testarea rapidă și care au introdus un “green card” și îți permite o mobilitate mult mai bună, în ziua în care ai făcut testul. Sunt restaurante care acceptă clienții doar pe baza acestui test. Cred că trebuie să ne punem de acord în privința politicii sanitare, pentru că foarte multe țări vor adopta acest “green card” și cred că românii se vor simți discriminați”, a mai comentat situația dr. Radu Țincu.
În privința măsurilor referitoare la creșterea capacității în secțiile ATI, specialiștii susțin că au făcut eforturi substanțiale în acest sens. Un exemplu îl reprezintă Institutul Oncologic din București, unde cadrele medicale și-au organizat activitatea astfel încât să pună la dispoziția bolnavilor de COVID-19, aflați în stare gravă, 10 paturi de ATI.
„Tronsonul acesta de paturi de ATI a fost închis încă de la începutul pandemiei și a rămas nefolosit în mod special pentru pacienții noștri care în cursul internării se pozitivau și aveau nevoie de ATI. Oricum tronsonul respectiv era autorizat de DSP pentru izolare. Era un fel de zonă roșie cu circuite separate, creată anterior. Nu a fost un efort deosebit. Referitor la pacienții primiți, sunt exclusiv pacienți care au nevoie de ATI. Eu sper că va fi o perioadă de maxim o lună de zile și practic această perioadă nu poate dura decât pe vârful de pandemiei. Am înțeles să ne oferim ajutorul în situația în care erau mulți pacienți critici. Fiind mulți pacienți în astfel de situație am înțeles să participăm și noi la acest efort”, a precizat dr. Bogdan Tănase, directorul Institutului Oncologic București
