Pentru persoanele care sunt stresate, poate părea că mâncarea reconfortantă este soluția ideală – însă aceasta este doar o iluzie. Un nou studiu pe șoareci, condus de cecetătorii de la Institutul Garvan de Cercetări Medicale din Sydney, Australia, sugerează că stresul și mâncarea reconfortantă nu fac deloc casă bună pentru sănătatea noastră.
Potrivit studiului, stresul combinat cu hrana bogată în calorii oprește mecanismul creierului de a anunța când a mâncat suficient, stimulează pofta de alimente dulci și foarte gustoase și duce, pe termen lung, la creștere în greutate.
Zona creierului afectată este habenula laterală, un organ care există atât la șoareci, cât și la oameni . Atunci când această zonă este activată, se atenuează semnalele de recompensă.
Lucrând cu șoareci stresați cronic, cercetătorii au descoperit că habenula laterală a rămas neobișnuit de tăcută pe măsură ce erau consumate alimente bogate în grăsimi. Soarecii au continuat sa mănânce, aparent de plăcere, fără să se sature.
La o analiză ulterioară, cercetătorii au descoperit că, după ce le-au dat șoarecilor stresați o varietate de hrană îndulcită, fără calorii, aceștia au consumat de două ori mai multă hrană îndulcită decât șoarecii nestresați. Acest lucru arată că o preferință pentru dulciuri – chiar și fără calorii – a persistat la șoarecii stresați.
Confirmând descoperirea lor, când cercetătorii au reactivat habenula laterală folosind lumină optogenetică care poate controla activitatea neuronală, șoarecii au încetat să mănânce în exces.
Ce sunt alimentele reconfortante?
Nu este în întregime clar dacă există o definiție universală a alimentelor confortabile.
„Mâncarea de confort este mâncarea care are gust bun și ne face să ne simțim bine. De obicei, este bogat în calorii, bogat în zahăr și grăsimi și are adesea valoare nostalgică și sentimentală.”, a spus dr. Lesley Rennis, care nu a fost implicat în studiu.
„Uneori, anumite alimente hiper-gustoase stimulează eliberarea de hormoni ai fericirii, cum ar fi serotonina.”, a declarat acesta.
Cercetarea șoarecilor și aplicabilitatea umană
Întrebat despre probabilitatea ca un studiu la șoarece să producă rezultate care s-ar aplica și la oameni, atât autorul principal al studiului, dr. Chi Kin Ip, cât și dr. Tomiyama au răspuns:
„Oamenii sunt animale la fel ca șoarecii, iar studiile pe animale non-umane oferă un control experimental foarte strict, care oferă informații valoroase pe care pur și simplu nu le putem obține la oameni”, a spus dr. Tomiyama.
Dr. Ip a explicat câteva dintre asemănările dintre oameni și animale:
„Structura anatomică, precum și funcția habenulei sunt foarte conservate la toate speciile, inclusiv la oameni.”
„Habenula laterală este o regiune care joacă un rol critic în reglarea răspunsului emoțional. Sub activare, declanșează un comportament aversiv, care este unul dintre mecanismele care declanșează suferința emoțională. Cu toate acestea, atunci când sunt reduse la tăcere, inducă opusul, care este un răspuns de recompensă”, a spus el.
El a mai menționat că o moleculă identificată în studiu ca fiind importantă pentru comportamentul habenulei laterale este prezentă și la oameni. La baza creșterii în greutate se află molecula NPY, pe care creierul o produce în mod natural ca răspuns la stres. Atunci când cercetătorii au blocat NPY să activeze celulele cerebrale din habenula laterală la șoarecii stresați care urmau o dietă bogată în grăsimi, șoarecii au consumat mai puține alimente pentru a se relaxa, ceea ce a dus la o creștere mai mică în greutate.
Această cercetare subliniază cât de mult poate stresul să compromită un organism sănătos.
