Trăsăturile de personalitate afectează activitatea creierului și pot constitui un factor cheie în apariția unor boli mintale. Sunt concluziile unui nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători și publicat în „Journal of Personality and Social Psychology”.
Studiul a analizat personalitățile a aproape 2.000 de persoane din zona Chicago (SUA) și s-a concentrat pe trei trăsături esențiale de personalitate: conștiinciozitatea, extroversiunea și nevrotismul. Oamenii de știință au stabilit că extroversiunea și conștiinciozitatea pot ține la distanță deficiența cognitivă ușoară, în timp ce un nivel ridicat de nevrotism crește șansele de declin cognitiv, scrie ziare.com.
Nevrotismul este o trăsătură de personalitate care reflectă cât de bine face față o persoană stresului. Oamenii nevrotici tind să prezinte o stare de anxietate și furie ridicată și adesea văd frustrările minore ca fiind amenințătoare sau fără speranță. În schimb, persoanele conștiincioase tind să aibă niveluri ridicate de autodisciplină și sunt bine oragnizate, în timp ce extrovertiții sunt entuziaști în viață.
Rezultatele studiului au demonstrat că o persoană de 80 de ani cu conștiinciozitate ridicată trăiește cu doi în plus, fără probleme cognitive. Dacă nevrotismul are valori ridicate, atunci oamenii pot pierde cel puțin un an de viață cognitivă sănătoasă.
„Trăsăturile de personalitate reflectă modele de gândire și comportament relativ durabile, care pot afecta cumulativ implicarea în comportamente și modele de gândire sănătoase și nesănătoase de-a lungul vieții.
Acumularea de experiențe pe tot parcursul vieții poate contribui apoi la susceptibilitatea anumitor boli sau tulburări, cum ar fi deficiența cognitivă ușoară, sau poate contribui la diferențele individuale ale capacității de a rezista la schimbările neurologice legate de vârstă”, a explicat Tomiko Yoneda de la Universitatea Victoria din Canada și autorul principal al studiului.
