Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că 2010 este un an de criză, în continuare şi va fi un an hotărâtor pentru drumul sistemului sanitar în România. El a spus că vor trebui făcute demersuri şi reforme structurale, altfel, dacă nu se încearcă mişcarea sistemului din punctul în care se află, se vor ‘tărăgăna de la un an la altul problemele de finanţare, organizare şi chiar cele de management’.
AGERPRES: Cum aţi gândit finanţarea sistemului într-un an de criză?
Cseke Attila: Cred că va trebui să regândim criteriile de finanţare în sistemul medical. Este nevoie de o oarecare echitate în sistem. Nu mi se pare corect ca două persoane cu aceeaşi boală şi care primesc acelaşi tratament la două spitale, de pildă, municipale, să aibă o finanţare foarte diferită. Sigur că pentru asta va trebui, mai mult ca sigur, să decidem o clasificare mai clară a spitalelor. În prezent există o clasificare, dar care se face după mai multe criterii: geografice, este vorba de spitale locale, regionale, naţionale, de nivel universitar sau neuniversitar, dar în interiorul acestor clasificări se întrepătrunde competenţa.
Decontarea serviciilor medicale ale spitalelor trebuie să fie echitabilă. Sunt spitale care au resurse profesionale, ar putea să se dezvolte, dar din cauza acelui coeficient pe care îl moştenesc de ani de zile, nu se pot dezvolta, deşi ar avea capacitate. Pe de altă parte, alte spitale, cu o capacitate mai redusă sau care nu desfăşoară o activitate atât de complexă, au o finanţare poate mai mare. Acest lucru este legat, în ansamblu, de eficientizarea cheltuirii banului public, pentru că este evident că se scurg prea mulţi bani din sistemul sanitar.
Sigur că nu avem suficienţi bani, dar una dintre măsuri pentru a avea mai mulţi bani este eficientizarea resurselor şi aducerea cât mai multor bani în sistem.
AGERPRES: Una dintre priorităţile pe care le-aţi anunţat este descentralizarea. Cum veţi face acest lucru?
Cseke Attila: În 2010 va trebui să facem un pas hotărâtor, va trebui să decidem care sunt acele categorii de spitale care vor trece în administrarea autorităţilor locale. Spitalele care au acoperire regională şi institutele de cercetare de la nivel naţional sau din domenii importante vor trebui să rămână sub managementul statului, pentru că acesta va trebui să facă în continuare politica sanitară. Pentru celelalte spitale, care sunt majoritare, managementul va trebui transferat, din punctul meu de vedere, la autorităţile locale.
Autorităţile locale cunosc cel mai bine funcţionarea spitalului. Ministrul Sănătăţii, am mai spus acest lucru, nu poate coordona eficient 433 de manageri de spitale. Nu poţi deţine informaţii la zi cu privire la activitatea managerilor din atâtea spitale iar capacitatea ministerului cred că este depăşită. Indiferent cine este ministrul Sănătăţii, descentralizarea trebuie făcută.
Se vor elabora standarde de cost, pentru a vedea ce sumă este necesară întreţinerii unui serviciu sau a unui spital.
În prezent, serviciile medicale sunt plătite de casele de asigurări de sănătate judeţene, care, în mod normal, ar trebui să asigure plata serviciilor medicale, salariile şi utilităţile, dar pe lângă acestea va trebui să vedem ce facem cu partea de finanţare alocată de la bugetul de stat investiţiilor. Eu aş dori ca această parte să fie mai mare. Dar, din ceea ce am văzut eu până acum în vizita efectuată în două judeţe şi şase spitale, resursele financiare sunt foarte importante, însă este important şi omul.
Am văzut spitale în care managerul a făcut lucruri bune, chiar foarte bune, dar şi şi spitale în care managementul suferea.
Un alt aspect important al descentralizării este şi acela că pentru reabilitarea infrastructurii unităţilor sanitare, principalul beneficiar al fondurilor europene este autoritatea locală.
Statul îşi va păstra în continuare, şi după descentralizare, controlul asupra calităţii serviciului medical prestat, pentru că acest lucru face parte din politica de sănătate publică, ce nu are legătură cu autoritatea care deţine managementul unui spital.
AGERPRES: Aţi anunţat că veţi lua la un moment dat şi măsuri nepopulare. Care ar fi acestea?
Cseke Attila: Schimbarea modului de finanţare, de decontare a serviciilor medicale la spitale. Am impresia că nu va bucura pe toată lumea, pentru că vor fi unele spitale care se vor simţi defavorizate, nu ştim încă, vom vedea. Această măsură este prezentă în legislaţia multor state europene. Are nişte avantaje. În mod evident, eficientizarea cheltuirii banilor – se vor reduce semnificativ acele decontări fictive prezente în sistem. Va trebui să analizăm toate aspectele acestei măsuri şi vom lua o decizie.
Va trebui să luăm şi măsuri care şi pentru sistemul sanitar, dar şi pentru populaţie nu vor fi foarte populare. Orice ministru al Sănătăţii, indiferent din ce ţară, indiferent de resursele financiare de care dispune sau pe care le gestionează, nu va fi niciodată un om popular în ochii majorităţii populaţiei iar în România acest lucru este mai accentuat, pentru că şi resursele financiare şi situaţia sistemului sanitar sunt în aşa o stare încât este greu să fii popular. Dar eu cred că se pot face şi lucruri bune cu oamenii minunaţi din sistemul sanitar, care salvează vieţi, lucruri apreciate de cetăţeni.
AGERPRES: Aveţi în vedere şi măsuri care să stabilizeze corpul medical şi medicii, să nu mai plece în alte ţări? Mă refer la salarizare, dotări?
Cseke Attila: În ceea ce priveşte salarizarea, care este necorespunzătoare, în acest an va rămâne la acelaşi nivel. Nu vreau să creez iluzii în sistemul sanitar, nu vom avea posibilitatea să creştem salariile. Eu cred că un ministru al Sănătăţii trebuie să fie şi responsabil de cuvintele pe care le spune. Asta nu înseamnă că nu lucrăm la implementarea unor măsuri complementare, care ar ajuta mai ales medicii tineri, pentru că aici este segmentul din care pleacă foarte mulţi. Va trebui să înţelegem şi noi, societatea, că până la urmă investim în oameni, în pregătirea acestora şi dacă îi pierdem, pierdem nu numai investiţia în aceşti oameni, dar şi ştiinţa acestora, care va fi folosită în altă parte. Atunci va trebui să gândim măsuri complementare, prin care să scădem numărul celor care pleacă. Am nişte idei, dar nu aş dori să vorbesc acum despre ele, pentru că trebuie făcută o analiză clară.
AGERPRES: În ceea ce priveşte mult discutata taxă pe produsele fastfood, o susţineţi în continuare?
Cseke Attila: Sunt două aspecte în ceea ce priveşte această taxă. În primul rând, a fost o intenţie a Ministerului Sănătăţii de a introduce o asemenea taxă pentru produsele fastfood şi pe băuturi carbogazoase, cu excepţia apei minerale şi a sucurilor naturale. Avem exemple în UE şi în lume prin care se încearcă reducerea consumului acestor alimente, considerate nesănătoase. Eu mă bucur că totuşi am iniţiat o dezbatere pe această temă, pentru că situaţia este reală şi categoria cea mai vizată o reprezintă copiii. Acum, comisia de nutriţionişti analizează acest lucru, eu mă bazez pe specialişti. Ca ministru al Sănătăţii, ca Minister al Sănătăţii, eu cred că avem obligaţia să aducem în atenţia publică acele chestiuni care privesc sănătatea tuturor.
În niciun caz nu gândesc această intenţie – dacă se va materializa – în sensul că fondurile pe care le-am strânge din aceste taxe ar intra într-un buget, al ministerului sau de stat, şi nu s-ar vedea finalitatea. Am dori să gândim două-trei destinaţii speciale pentru aceste fonduri, astfel încât toată lumea să vadă la ce folosim banii, la programe de sănătate.
Chiar gândesc nişte modalităţi prin care să contracarăm consumul de alimente nesănătoase. De pildă, am văzut la Baia Mare că la sfârşitul fiecărei săptămâni se organizează un târg cu produse tradiţionale, majoritatea lor foarte sănătoase. Pe de o parte, producătorii locali au o piaţă de desfacere iar pe de altă parte, consumatorii au posibilitatea de a găsi aceste produse.
Mă bucur că am lansat această dezbatere publică, necesară, din punctul meu de vedere. După analiza specialiştilor nutriţionişti, vom vedea care sunt modalităţile de implementare. Împreună cu producătorii, distribuitorii pe acest domeniu, vom încerca să găsim soluţii.
AGERPRES: Când veţi decide care programe naţionale de sănătate vor rămâne şi care nu?
Cseke Attila: Aştept Legea bugetului, pentru a vedea de ce resurse financiare dispunem şi vom face o analiză a programelor naţionale. Îmi doresc ca programul de screening pentru cancerul de col uterin să pornească, pentru că nu s-a implementat iar la cancerul de col uterin România deţine primul loc în Europa. Vom face şi o analiză a tuturor celorlalte, să vedem care funcţionează foarte bine şi sunt necesare. Probabil toate sunt necesare şi probabil s-ar impune şi alte programe, dar totul ţine de resurse. Vom decide. AGERPRES/(Cornelia Stanciu)
