Rezistența la antibiotice, generată de consumul irațional de astfel de medicamente, este văzută de experți ca o amenințare la adresa omului. Mai periculoasă chiar decât actuala pandemie de COVID-19, sunt de părere voci din lumea medicală.
Invitat să ia parte la o conferință legată de modul în care poate fi gestionată rezistența la antibiotice, dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României în Organizația Mondială a Sănătății, a precizat că trebuie realizate o serie de inițiative astfel încât riscul provocat de rezistența organismului la antibiotice să fie eliminat. Acesta a subliniat că fiecare țară trebuie să facă demersuri în acest sens.
„Trebuie să facem eforturi pentru controlul rezistenței la antibiotice, pentru că ele afectează diverse sectoare și în următorii 30 de ani pot deveni principala amenințare la adresa omului, iar impactul din punct de vedere economic va fi devastator, mai mare chiar decât ceea ce se întâmplă acum cu noul coronavirus. Suntem, practic, într-o luptă cu diverse microorganisme pentru a putea supraviețui”, a precizat dr. Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
Potrivit datelor furnizate de dr. Alexandru Rafila, la nivelul Uniunii Europene sunt raportate anual 700.000 de infecții asociate actului medical, din care rezultă 35.000 de decese. Motivul îl reprezintă rezistența crescută la antibiotice a pacienților, costurile pentru tratarea acestor cazuri depășind 90.000 de miliarde de euro. „Acest cost depășește ceea ce se întâmplă acum cu pandemia provocată de COVID-19”, a mai spus dr. Alexandru Rafila.
În țara noastră, primele demersuri în sensul controlului rezistenței la antibiotice sunt realizate de Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București. Cel mai mare spital de boli infecțioase din țară a implementat un proiect în valoare de 1,74 milioane de euro, care are ca scop „întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”. Derulat pe o perioadă de 24 de luni, în cadrul acestui proiect ce este realizat în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății, vor fi realizate ghiduri și protocoale destinate diagnosticului, testării rezistenței la antibiotice și a modului de prescriere a acestora în 6 spitale din România.
