Cartofii prăjiți sunt un fel de mâncare delicios și foarte ușor de preparat, dar știm cu toții că nu sunt deloc sănătoși! În urma unui studiu realizat de cercetătorii Universității Zhejiang, din China, s-a constatat aceștia nu dăunează doar asupra sănătății fizice, ci și psihice: se pare că a consuma frecvent alimente prăjite, în special cartofi prăjiți, poate duce la o creștere a riscului de stări anxioase cu 12 la sută și a riscului de depresie cu 7 la sută.
Riscul este mai pronunțat în cazul tinerilor, în special a bărbaților tineri, arată studiul.
Alimentele prăjite sunt factori de risc cunoscuți pentru obezitate, hipertensiune arterială și alte efecte asupra sănătății. Aceste rezultate „deschid o cale în semnificația reducerii consumului de alimente prăjite pentru sănătatea mintală”, potrivit lucrării publicate luni în jurnalul PNAS.
Cu toate acestea, experții care studiază nutriția au spus că rezultatele sunt preliminare și nu este neapărat clar dacă alimentele prăjite au cauzat probleme de sănătate mintală sau dacă persoanele care se confruntă cu simptome de depresie sau anxietate au apelat la alimente prăjite.
În cadrul studiului, experții chinezi au monitorizat 140.728 de oameni, de-a lungul a 11 ani. După ce au exclus din studiu participanții care au fost diagnosticați cu depresie în primii doi ani ai monitorizării, un total de 8.294 de cazuri de anxietate și de 12.735 de cazuri de depresie au fost înregistrate în cazul voluntarilor care consumau alimente prăjite, rata fiind cu 2 la sută mai crescută în cazul celor care consumau cartofi prăjiți.
Studiul a constatat, de asemenea, că participanții care consumau mai mult de o porție de mâncare prăjită în mod regulat erau, în general, bărbați mai tineri.
“Componenta umană a acestui studiu ar putea indica exact ceea ce sugerează cercetarea: că un consum crescut de alimente prăjite crește riscul de anxietate și depresie”, a declarat doctorul David Katz, un nutriționist care nu a fost implicat în cercetare.
“Totuși, relația de cauzalitate ar putea fi inversă. Oamenii care suferă de anxietate sau depresie recurg mai des la alimente care le asigură confort pentru că găsesc în asta o ușurare”, a adăugat acesta.
Studiu și pe peștii zebră
Cercetătorii chinezi sugerează că acrilamida, o substanță întâlnită în alimentele prăjite, ar fi responsabilă pentru creșterea riscului de anxietate sau depresie. Într-o cercetare separată, această substanță a fost administrată unor pești-zebră, iar apoi comportamentul lor a fost monitorizat. Peștii-zebră expuși la o doză mare de substanță, pe timp îndelungat, obișnuiau să stea mai mult în zonele întunecate din acvariile în care erau ținuți – un semn al anxietății la pești, potrivit studiului.
Însă doctorul Walter Willett, nutriționist la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Harvard, crede că este nevoie de studii suplimentare pentru a se ajunge la o concluzie sigură. “Efectele asupra sănătății ale alimentelor prăjite depind în mare măsură de ce tip de mâncare este prăjită și de ce tip de grăsime este folosit la prăjire.
Cartofii pot afecta stările afective pentru că provoacă o creștere mare a nivelului de zahăr în sânge și apoi un răspuns hormonal la această creștere. Totuși, aceste zaharuri sunt contracarate de grăsime, cum ar fi grăsimea folosită la prăjit”, spune Walter Willett.
Nutriționistul are îndoieli și la validitatea datelor obținute din observarea peștilor-zebră. “Aceste date sunt greu de interpretat în relație cu sănătatea umană, deoarece suntem destul de diferiți”, spune nutriționistul. David Katz recunoaște, însă, că lipsa varietății în alimentație poate avea efecte asupra stării de spirit. “Concluzia este că o dietă de calitate, alegerea alimentelor sănătoase contează mult când vine vorba de fiecare aspect al sănătății – atât fizică, cât și psihică”. Walter Willett susține, însă, că e posibil ca studiul chinezesc să fi arătat exact contrariul, că oamenii își schimbă dieta și aleg alimente nesănătoase din cauza anxietății sau a depresiei. “Aceste schimbări de atitudine sunt, în general, mai greu de studiat, deoarece ele vin și pleacă. Nu este ca un diagnostic de cancer sau de infarct”, spune nutriționistul.
