Studiul a constatat că unul din cinci tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au declarat că au experimentat suferință severă la sfârșitul anului 2022, comparativ cu aproximativ unul din șapte în 2021.
Cercetarea sugerează că rapoartele privind suferința severă au crescut în toate grupurile de vârstă, cu excepția celor peste 65 de ani. Experții au indicat pandemia, costul vieții și criza sistemului de sănătate ca factori de influență.
Cercetătorii au utilizat un scor bazat pe puncte în cadrul interviurilor telefonice pentru a evalua suferința severă în cadrul sondajului. Persoanele nu au căutat neapărat ajutor clinic sau un diagnostic în acest moment.
Echipa de cercetare, inclusiv academicieni de la King’s College London și University College London (UCL), afirmă că creșterea rapoartelor trebuie abordată urgent.
Dr. Leonie Brose, de la King’s College, a declarat: „Ultimii ă trei ani au adus o serie de evenimente fără precedent care contribuie la înrăutățirea sănătății mintale a oamenilor – o pandemie, o criză a costului vieții și o criză în sistemul de sănătate”
Sondajul telefonic lunar a fost realizat între aprilie 2020 și decembrie 2022 și a implicat un total de aproximativ 51.800 de adulți. În fiecare lună, alți adulți au fost întrebați cât de des au avut, în ultimele 30 de zile, o serie de sentimente negative precum lipsa de valoare, sentimente de nervozitate sau o stare de depresie din care nimic nu i-ar fi putut încuraja.
Participanții au fost rugați să evalueze sentimentele lor pe o scară de cinci puncte, iar scorurile mai mari i-au plasat în categoria severă. În general, proporția persoanelor care raportează suferință severă a crescut de la 5,7% la 8,3%, fiind afectate în mod diferit unele grupuri, inclusiv participanții cu venituri mici.
Comentând studiul, prof. Sir Simon Wessely, de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe al King’s College London, a declarat: „Punctul forte al acestui studiu este că este un studiu de mare amploare, bazat pe populație și poate analiza tendințele în timp. În general, acesta sugerează că ceea ce am putea numi sentimente normale de suferință, nefericire sau anxietate care probabil nu necesită și, de fapt, nu primesc ajutor profesional nu s-au schimbat prea mult în ultimii ani. Dar a existat o creștere clară a nivelurilor mai severe de suferință, unele dintre acestea putând atinge ceea ce numim niveluri ‘clinice’, în care o formă de evaluare, cel mai probabil în primul rând de îngrijire, ar putea fi indicată. Deosebit de îngrijorător este faptul că aceasta se observă cel mai mult la tineri, confirmat și de alte studii”
Ce este suferința psihologică?
Suferința psihologică se referă la starea de disconfort, durere emoțională sau tulburare mentală resimțită de o persoană. Aceasta poate fi rezultatul unor factori precum traume, stres, pierdere, conflicte interpersonale, probleme de sănătate mintală sau dificultăți în gestionarea emoțiilor.
Suferința psihologică poate manifesta o gamă largă de simptome și efecte, inclusiv tristețe, anxietate, neliniște, frustrare, furie, sentimente de gol interior, dificultăți în concentrare, scăderea energiei, tulburări de somn, modificări ale apetitului, pierderea interesului sau plăcerii în activități obișnuite, scăderea încrederii în sine, gânduri sau comportamente autodistructive, izolare socială și dificultăți în relațiile interpersonale.
