Milioane de cetățeni indieni se confruntă cu accesul limitat la apă curată, consumă alimente neigienice, respiră aer poluat și trăiesc în condițiile unei densități mari a populației. Cercetările arată că acestea toate îi fac pe indieni să fie mai expuși la o serie de boli netransmisibile așa cum sunt afecțiunile cardiace, bolile respiratorii cornice, cancerul și diabetul. Condițiile grele de trai fac povara bolii și mai grea, arată un raport guvernamental, citat de bbc.com. Numai poluare ucide peste un milion de indieni pe an.
Organizația Mondială a Sănătății susține că apa curată, curățenia și condițiile igienice de trai sunt esențiale pentru protecția sănătății împotriva COVID-19. Un studiu comun OMS-ONU-UNICEF a arătat că aproape trei miliarde de oameni-reprezentând 40 % din populația globală, în general locuitori ai țărilor în curs de dezvoltare- nu au nici măcar posibilitatea banalului spălat pe mâini. O situație îngrijorătoare în contextul pandemic și care ar putea duce la milioane de decese în țări cum este India. Vorbim despre o țară care are o șesime din populația totală a mapamondului și o șesime din cazurile raportate. Indicatorul privind mortalitatea arată că doar 10 % din decesele din lume sunt în această țară, rata de deces fiind de 2 %, printre cele mai scăzute din lume.
Noile cercetări efectuate de oamenii de știință indieni sugerează că tocmai igiena redusă, lipsa apei potabile și condițiile insalubre se poate să fi salvat multe vieți de la forme severe ale COVID-19.
Altfel spus, se conturează o teorie potrivit căreia cei care au crescu în astfel de condiții și-au creat o imunitate mai puternică tocmai prin expunerea la diferiți agenți patogeni, începând din copilărie până la maturitate.
Un studiu a analizat situația din 106 țări raportându-se la două categorii de parametri: demografia și densitatea populației, iar, pe de altă parte, salubritatea și prevalența bolilor. Concluzia: mai mulți oameni au murit în țările mai dezvoltate. ”Oamenii din țările mai sărace și cu venituri mici, par să aibă un răspuns immunologic mai bun la boală.” afirmă dr. Mande, unul dintre autorii studiului.
O altă lucrare a analizat rolul microbiomului în infecțiile COVID-19. Microbiomul include bacterii, virusuri, ciuperci și arhee, având rolul de a ajuta la digestie, de a proteja împotriva bacteriilor cauzatoare de boli, de a regla sistemul imunitar și de a produce vitamine. Doi autori ai acestui studiu sunt oameni de știință indieni în slujba Colegiului de Medicină al Guvernului. Cercetarea a analizat date din 122 de țări, iar concluziile sugerează că decesele prin COVID-19 sunt mai mici în țările cu o populație mai expusă la o diversitate de microbi, în special la bacterii gram-negative. Acestea sunt, de obicei, responsabile de pneumonii severe, infecții ale sângelui, ale aparatului urinar și ale pielii. De asemenea, se crede că produc o citokină antivirală care ajută la combaterea agenților patogeni-interferon care apără celulele de invazia coronavirusului.
Această nouă teorie pornește de la ipoteza igienei și susține că mediul nostru a devenit atât de curat încât ne-a lăsat sistemul imunitar insuficient dezvoltat. Și nici măcar nu este o teorie nouă. Ea a mai fost sugerată într-o lucrare din 1989 care arăta că este mai probabil ca un copil care nu are frați să facă alergia de tip febra fânului decât unul care a crecut alături de frații săi și a făcut infecții transmise între copii.
Deși foarte probabilă, această nouă concluzie a oamenilor de știință nu trebuie privită ca o pledoarie pentru renunțarea la măsurile stricte de igienă.
