Președintele Colegiului Medicilor din România, prof.dr. Daniel Coriu, a atras atenția, într-o intervenție la Medika TV, faptul că subiecte intens mediatizate precum cel al suspiciunilor de rele tratamente de la Secția ATI a Spitalului Județean Sibiu, vor avea un impact pe termen lung. ”Suntem de acord că există greșeli, trebuie să le arătăm….Să nu generalizăm pentru că astfel se va adânci acea prăpastie între medic și pacient. Va avea un impact negativ asupra actului medical.”
Pe de altă parte, conducerea CMR insistă asupra acordării unei atenții sporite comunicării cu aparținătorii pacienților, în contextul actualei pandemii. De multe ori, această comunicare este afectată direcct de condițiile de desfășurare a profesiei de medic: personal insuficient, supraaglomerare a unor secții, lipsa de echipamente și infrastructură adecvată. Totuși, apelul conducerii Colegiului Medicilor este acela ca medicii să se aplece mai mult asupra comunicării cu rudele pacienților, mai ales în cazurile grave sau atunci când pacienții nu au putut fi salvați prin manevrele medicale efectuate.
La începutul săptămânii, în spațiul public au apărut acuzații grave privind maltratarea unor pacienți COVID-19, în Secția ATI a Spitalului Județean. O fostă asistentă medicală din secție a declarat că pacienții cunt legați și li se administrează sedative care le alterează starea de sănătate. Cazul este investigat în cadrul unei anchete penale deschise de procurorii sibieni, dar și în cadrul unei verificări a Corpului de Control al ministrului Sănătății.
CMR a arătat zilele trecute că în România există 304 medici la 100.000 de locuitori, ceea ce clasează țara noastră pe penultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În cazul cazul ATI, în România sunt 5 medici la 100.000 de locuitori, în timp ce media europeană este de 20 – 25 de medici, potrivit reprezentanților specialității de ATI.
La rândul său, Societatea Română de ATI a venit cu precizări. ”Contenţionarea (limitarea mobilităţii) pacientului mecanică (prin legare) şi/sau medicamentoasă (sedare) sunt procedee recunoscute, recomandate şi legiferate atât la nivel internaţional, cât şi în România, iar statisticile arată că între 50% şi 90% dintre pacienţi sunt imobilizaţi prin cel puţin una dintre metode în cursul sejurului la terapie intensivă. Utilizarea acestor procedee urmăreşte limitarea mişcărilor pacienţilor cu delir organic sau toxic care le pot produce leziuni involuntare, le pot agrava patologia sau cauza daune colaterale.”
În același timp, conducerea SRATI a cerut stoparea a ceea ce a numit ”o campanie de denigrare a medicilor: „Categorisirea unor persoane sau grupuri de persone ca fiind sigur vinovate de fapte abominabile, de asociere în scop criminal, precum şi instigarea populaţiei împotriva unui grup profesional, ameninţările cu expulzarea sau chiar cu moartea a unor colegi sunt metode josnice de intimidare şi culpabilizare la care instituţiile statului nu pot rămâne insensibile. (…) Cerem ferm stoparea acestei campanii, în paralel cu continuarea cercetărilor pentru stabilirea adevărului”, se arată în comunicatul Societății Române de ATI.
