Producătorii de medicamente generice au anunţat marţi că sute de medicamente cu preţ accesibil riscă să dispară de pe piaţă şi spun că acesta este efectul aplicării taxei clawback.
Guvernul, reprezentat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice, a respins orice propunere formulată de reprezentanţii companiilor membre APMGR, ignorând efectele economice şi sociale extrem de grave pe care taxa clawback le produce, a subliniat Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România(APMGR).
El a arătat că producătorii de medicamente generice, majoritatea acestora având unităţi de producţie în România, nu au altă soluţie decât insolvenţa sau re-evaluarea portofoliului de produse, având drept urmare dispariţia de pe piaţă a sute de medicamente cu preţ accesibil.
Între aceste medicamente se află produse pentru afecţiuni cardiovasculare, gastrice, pentru sistemul nervos central.
Laurenţiu Mihai a precizat că fiecare companie va lua propria decizie.
‘Vom continua activitatea în România atâta vreme cât ne vom mai putea permite. Deficienţe de plată au apărut imediat ce am fost anunţaţi de nivelul taxei pe primul trimestru din 2012. Notificările conţin şi o serie de inadvertenţe care au fost contestate’, a arătat Laurenţiu Mihai.
La rândul său, Petru Crăciun, director general CEGEDIM, a spus că la solicitarea APMGR a realizat o situaţie a pieţei de medicamente pe bază de prescripţie medicală în perioada ianuarie – aprilie 2012. Analiza a arătat că, în forma actuală, taxa clawback se aplică nediferenţiat pentru companiile farmaceutice şi nu se bazează pe realităţile pieţei.
Analizând situaţia medicamentelor pe bază de reţetă se constată că medicamentele ieftine, cu preţuri mai mici de 25 de lei reprezintă 75% din volum şi 21,6% din valoare. Acestea vor fi cele care fie vor fi scoase de pe lista de compensate şi vor dispărea de pe piaţă.
În contextul în care principalul argument al Guvernului pentru menţinerea taxei în formula actuală este îndeplinirea acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, companiile membre APMGR au cerut celor două instituţii să se pronunţe public asupra menţinerii taxei clawback în forma actuală.
‘Refuzăm să credem că FMI şi CE susţin o soluţie care duce în mod clar la limitarea accesului românilor la medicamente şi la distrugerea industriei farmaceutice locale,’ a declarat Laurenţiu Mihai.
Reprezentanţii APMGR susţin că producătorii de medicamente generice au cel mai mult de suferit de pe urma acestei taxe, în ciuda faptului că au o contribuţie importantă la economia reală – în total, activităţile lor asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi aduc o contribuţie însemnată la finanţele publice prin impozite directe şi indirecte. Intrarea în insolvenţă a acestor producători înseamnă sfârşitul industriei româneşti de medicamente.
Pentru majoritatea producătorilor de medicamente generice, evitarea insolvenţei nu se va putea face decât prin re-evaluarea portofoliului de produse, renunţându-se la acele medicamente compensate care, din cauza nivelului taxei clawback, au ajuns sub pragul de rentabilitate.
Companiile membre APMGR continuă să susţină următoarele principii în construirea unei taxe clawback sustenabile de către industrie: taxa trebuie să fie previzibilă şi plafonată la o valoare maximă realistă şi accesibilă producătorilor de medicamente generice; utilizarea mecanismului claw back pentru controlul creşterii disproporţionate a vânzărilor de medicamente şi nu pentru acoperirea unui deficit al bugetului public.
Aceştia mai spun că baza de calcul a taxei trebuie să fie preţul de vânzare al producătorului, nu preţul de raft, consumul real din anul anterior trebuie să fie suma de referinţă folosită la calcularea taxei, iar termenele de plată ar trebui să fie corelate cu termenele de decontare – un plan clar definit de reducere a acestor termene la maximum 60 de zile.
În plus, aplicarea unei noi taxe clawback trebuie să se facă numai după o revizuire a calculului pentru primele două trimestre ale anului 2012, mai apreciază reprezentanţii APMGR.
Reprezentantul pacienţilor, Cezar Irimia, a atras atenţia că pacienţii români au acces din ce în ce mai redus la medicamente, iar speranţa de viaţă se reduce, în condiţiile în care şi aşa este cu cinci ani mai mică comparativ cu celelalte ţări europene. El a mai făcut referire la faptul că oamenii nu îşi mai permit să îşi cumpere medicamente, din cauza sărăciei.
