Oamenii de ştiinţă ar putea fi mai aproape de a desluşi misterele sindromului de COVID de lungă durată. Două noi cercetări publicate în săptămâna trecută au descoperit câteva diferenţe potenţial esenţiale în sângele şi organele persoanelor diagnosticate cu această afecţiune cronică, comparativ cu cele care nu au fost diagnosticate. Aceste diferenţe i-ar putea ajuta pe cercetători să dezvolte teste de diagnosticare precise pentru această afecţiune şi să ofere indicii importante pentru a înţelege cum şi de ce apare COVID-ul de lungă durată, scrie news.ro.
În termenii cei mai simpli, se crede că persoanele cu COVID de lungă durată au o varietate de simptome persistente cauzate de infecţia iniţială cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), dar există încă multe întrebări fără răspuns cu privire la această afecţiune, inclusiv definiţia sa precisă. În prezent, sindromul de COVID de lungă durată se bazează pe un diagnostic prin excludere, ceea ce înseamnă că este diagnosticat după ce au fost excluse alte explicaţii plauzibile pentru boala unei persoane. Există simptome comune comune în cazul COVID prelungit, cum ar fi oboseala cronică şi „ceaţă cerebrală”, dar încă nu există un test simplu pentru a identifica o persoană cu această boală.
Acum, două studii mici, dar foarte detaliate, oferă informaţii despre biologia din spatele sindromului COVID de lungă durată. Dacă studiile vor putea fi reproduse ar putea indica potenţiali biomarkeri pentru această afecţiune cronică, care afectează numai în Statele Unite aproximativ 6% din toţi adulţii americani sau peste 15 milioane de persoane, potrivit celor mai recente date ale Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC).
Biomarkerii ar putea oferi oamenilor de ştiinţă o modalitate de a măsura în mod obiectiv cine are Covid de lungă durată şi dacă acesta se poate ameliora cu un tratament experimental.
„Ar putea fi o validare pentru comunitate că nu este vorba doar de o grămadă de oameni care se plâng de ceva inexistent. Există diferenţe biologice între persoanele care au oboseală persistentă, probleme cognitive şi sindromul de tahicardie posturală (PoTS), şi cred că acest lucru este important”, a explicat pentru CNN dr. Daniel Griffin, expert în boli infecţioase la Universitatea Columbia, care tratează pacienţi cu COVID prelungit, dar care nu a fost implicat în noile studii.
Primul studiu arată că pacienţii cu COVID de lungă durată prezintă diferenţe clare în ceea ce priveşte funcţia imunitară şi hormonală faţă de pacienţii care nu suferă de această afecţiune, potrivit cercetătorilor de la Yale şi Mount Sinai. Este prima cercetare care prezintă biomarkeri specifici din sânge care pot identifica cu exactitate pacienţii cu Covid de lungă durată. Printre biomarkerii cheie se numără activitatea anormală a celulelor T, reactivarea viruşilor latenţi şi niveluri reduse de cortizol. Descoperirile deschid calea pentru teste şi tratamente mai personalizate pentru această afecţiune persistentă.
