Indiferent de instante, obiectivele sunt definirea mecanismului de trecere de la riscul potential la fapta prejudiciabila si in a cui sarcina cade ea si estimarea importantei prejudiciului in relatie de cauzalitate, dupa criteriile obisnuite de reparare a vatamarilor corporale.
Rolul expertului este determinant pentru ca el singur poate sa lumineze instanta asupra faptelor tehnice demonstrând daca comportamentul echipei a fost conform regulilor artei si achizitiilor stiintei, calificând actele si materialele prin raport la normele admise, utilizând ghidurile de practica, de consenc tehnic, de acreditare, de abilitate si de certificare. Raportul tehnic al expertului trebuie sa fie logic, loial bazat pe inlantuirea faptelor pâna la concluzii.
Expertul trebuie sa fie un practician notoriu, reputat ca onest, impartial si independent fata de parti. Trei intrebari se pun cu precadere expertului: competenta, experienta si precautia intimatului .
Competenta este rezultatul unei formari adaptate la indicatia, realizarea si supravegherea unui act medical. Ea se apreciaza dupa diplome, calificarea in Colegiul Medicilor prin reacreditare si participare efectiva la formarea profesionala continua. Paul Valery spunea “omul competent este acela care se inseala dupa reguli”.
Experienta este rezultatul practicarii regulate a unei tehnici bine stabilite, conform unui protocol validat. Mai multe ca cifre (acte si vechimea lui), expertul apreciaza cunostiintele practicantului `n ceea ce priveste riscurile si prevenire lor, amintindu-si de aforismul lui Dupuytren “m-am inselat dar am facut-o mai putin decât altii”.
Precautia este o forma a constiintei sociale contemporane vizând reducerea riscurilor si restabilirea unui raport social de incredere in jurul tehnologiilor si a celor ce le manipuleaza. In contextul precautiei vom face o deosebire neta intre medicina sociala si cea individuala. Prima se bazeaza pe cunoasterea amanuntita statistic – matematica a unor rezultate bazate pe serii, cealalta cuprinde mult mai mult aleatorul, dar initiativa in acest domeniu duce la progresul artei si stiintei medicale.
Voi face trimiterea expresa la ideea tot mai pregnanta de a juridica excesiv faptele chirurgicale pentru ca in timp vom dobândi o protectie judiciara tot mai mare a pacientului, dar o tot mai slaba protectie medicala a lui.
Pentru o eficienta evitare a derivelor trebuie sa apara In cel mai scurt timp o legislatie unica europeana care sa fixeze clar trilogia “responsabilitate, dauna- prejudiciu, pedeapsa”, Invederând si aleatorul fara greseala medicala. In acest context se vede rolul tot mai important al expertului care se defineste ca o a treia persoana aleasa pentru increderea pe care ea o confera juriului si partilor. Aceasta trebuie sa duca in final la o trecere a cauzelor medicale, tot mai accentuat spre extrajudiciar.
Toti cei implicati in acordarea serviciilor medicale trebuie sa se asocieze cu administratorii sistemului si cu finantatorii pentru ca toti duc lupta pentru securitatea actului medical. Acest tip de atitudine civica va permite restabilirea increderii si a echitatii intr-o conceptie umanista a medicinei fara a mai recurge la o justitie pretins moralizatoare global, dar uneori chiar nedreapta punctual.
Materialul a fost publicat in numarul 5 al revistei Medica
