Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a sancționat România din cauza lipsei unei proceduri clare și eficiente în privința modificării genului în actele de identitate. Judecătorii CEDO au stabilit că lipsa acestor aspecte legislative constituie o încălcare a art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Decizia CEDO a fost luată după ce două persoane transgender au reclamat că au fost obligate de instanțele de judecată ca înainte de modificarea actelor de identitate să parcurgă intervenții chirurgicale de schimbare de sex.
În urma deciziei CEDO, ambele persoane au primit despăgubiri morale în valoare de 15.000 de euro. Deciziile CEDO pot modifica aspecte de ordin legislativ din legislația internă a unui stat membru UE. Dar, cât de pregătită este România să-și modifice legile, astfel încât să confere drepturi persoanelor transgender? „Statul pune subiectul într-un sertar, spune că este o anomalie. Dacă vă așteptați cumva să existe vreo discuție responsabilă și publică pe acest subiect, sunteți extrem de optimistă, nu va exista această dezbatere. Din păcate, România tot timpul acceptă anumite lucruri de la identitatea de gen, orientarea sexuală, noi le facem doar sub presiune externă, nu e vorba niciodată de un demers intern”, a declarat Adriana Săftoiu, fost membru în Comisia de Drepturi în Parlamentul României.
Pe de altă parte, necesitatea modificării legislative în acord cu deciziile CEDO sunt necesare și prevăzute în Constituție. Așa că România trebuie să confere drepturi persoanelor transgender. „Noi avem o Constituție care ne obligă să punem în practică decizia CEDO. Avem niște obligații constituționale. Nu știu dacă societatea noastră este pregătită, eu aș fi de acord să punem în practică aceste decizii ale CEDO. Ce-o să facem? O să plătim amenzi la fiecare condamnare CEDO?”, a declarat, la Medika TV, Dumitru Coarnă, deputat PSD.
În România, potrivit asociației ACCEPT, trăiesc aproximativ 120.000 de persoane transgender.
