Carantina nu ar trebui privită ca o măsură extremă sau ieşită din comun, ci ca o măsură de limitare a răspândirii virusului gripal, este de părere Valeriu Gheorghiţă, medic primar Boli infecţioase şi coordonator la nivelul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” al politicii de utilizare a tratamentului cu antibiotice.
„Una dintre măsurile care se doreşte a se lua şi care este necesară a se implementa ar fi instituirea carantinei. Acest termen de carantină are un rol preventiv şi presupune o limitare a accesului aparţinătorilor sau vizitatorilor la pacienţii internaţi într-o anumită secţie, pacienţi cunoscuţi cu o boală cu potenţial de transmitere şi aici mă refer în mod deosebit la gripă. (…) La gripă, modul de transmitere este preponderent aerogenă, riscul de contagiozitate este semnificativ crescut. Carantina nu ar trebui să o privim ca pe o măsură extremă sau ieşită din comun. Noi, ca infecţionişti, suntem destul de obişnuiţi cu această măsură de prevenţie, mai ales că nu aplicăm carantina doar în cazul infecţiilor respiratorii. Atâta timp cât vorbim despre infecţii potenţial severe cu germeni cu rezistenţă modificată la antibiotice, cu rezistenţă extinsă, infecţii cu clostridium difficile, evident că aplicăm la o scară mai mică sau mai mare diverse măsuri de carantinare şi de limitare accesului vizitatorilor sau aparţinătorilor la pacientul cu boală manifestă clinic”, a afirmat medicul într-un interviu publicat pe site-ul unităţii medicale.
Potrivit acestuia, măsura de instaurare a carantinei se ia pentru protejarea pacienţilor şi vizitatorilor.
„Pentru protecţia pacientului de a nu achiziţiona şi alte infecţii care pot să agraveze bolile sau să dezechilibreze bolile cronice şi respectiv infecţia pentru care pacientul se află şi mai mult decât atât pentru a împiedica transmiterea şi colonizarea personalului care ar veni în vizită. Nu aş vrea să fie privită carantina ca o măsură ieşită din comun, o măsură extremă şi să creăm practic panică în rândul populaţiei. Sunt lucruri care se impun în această situaţie”, a spus medicul.
El a menţionat că în orice focar de infecţie este important să se identifice sursa şi să se încerce controlul acesteia. De asemenea, este important să se diagnosticheze şi să se trateze corect şi la timp pacientul cu semne clinice de boală.
„Este important să ne adresăm căilor clinice de transmitere şi să identificăm şi să supraveghem contacţii şi să facem profilaxia primară a cazurilor potenţial receptive şi aici mă refer la vaccinarea personalului la risc, al personalului medical”, a arătat Valeriu Gheorghiţă.
Potrivit medicului, se previzionează o circulaţie a virusului gripal în lunile februarie şi martie.
„Când vorbim despre regulile de igienă personală, mă refer la spălatul pe mâini, cu apă şi săpun, spălatul pe faţă, şi se tot vehiculează pe tot felul de canale media inclusiv toaletarea foselor nazale anterioare, având în vedere că particulele microbiene împreună cu particulele de praf sunt reţinute la nivelul perişorilor din fosele nazale. (…) O altă măsură nespecifică de prevenire a transmiterii virusurilor gripale sau a altor virusuri cu transmitere aerogenă ar fi purtarea măştilor de protecţie”, a arătat specialistul.
Potrivit acestuia, pacienţii cu gripă ar trebui să rămână la domiciliu şi cu tratament de la medicul de familie sau specialist – infecţionist sau pneumolog, iar când este absolut necesar ca pacientul să intre în colectivitate ar trebui să poarte o mască de protecţie.
„O altă măsură importantă ar cea legată de modalitatea în care tuşim sau strănutăm. (…) Strănutul sau tusea ar trebui făcute în mod corect la nivelul unghiului intern al cotului sau în manşeta mânecii. Trebuie folosite şerveţele de unică folosinţă. (….) Fiecare caz în parte are o particularitate a lui”, a mai susţinut medicul militar.
Sursa: AGERPRES
