O Hotărâre de Guvern adoptată în luna februarie a acestui an lasă fără bani spitalele în care sunt tratați pacienții COVID-19. Managerii unităților medicale susțin că au făcut demersuri pe lângă Ministerul Sănătății și Guverul României pentru a dezamorsa situația.
Mărul discordiei dintre spitalele în care sunt tratați pacienții COVID-19 și autorități este Hotărârea Guvernului nr. 33, adoptată în data de 8 februarie 2021. Actul normativ plafonează cheltuielile pentru spitalele suport – COVID-19. Managerii celor mai importante unități medicale susțin că această decizie este inoportună, având în vedere că tratamentul bolnavilor COVID-19 este complex, de lungă durată și implică o serie de costuri suplimentare.
„Noi atunci am avertizat că pe viitor va exista această situație la nivel național. Acest act plafonează în mod arbitrar cheltuielile, adiționale pe care spitalele COVID-19 le-au putut deconta până anul trecut pentru tratamentul bolnavilor. Această patologie este una complexă, mai ales la spitalele mari, unde avem pacienții cei mai gravi. Această hotărâre are o greșeală și anume omite luna decembrie, iar colegii mei o vor confirma, că pentru luna decembrie nu se semnează acte adiționale cu CJAS, ele se semnează în luna următoare”, a explicat, la Medika TV, dr. Raul Pătrașcu, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara.
Oficialii unităților medicale susțin că în momentul de față se poartă discuții cu reprezentanții Guvernului României și cu cei ai Ministerului Sănătății pentru ca finanțarea spitalelor COVID-19 să nu fie afectată de acest act normativ.
„Sigur, noi am avut nu mai târziu de joi o întâlnire pe zoom, la care a participat domnul Florin Cîțu, iar această problemă a fost pusă pe tapet, este vorba de Hotărârea de Guvern 33 din 8 februarie care plafonează cheltuielile pentru spitale. Dacă până la momentul respectiv spitalele funcționau pe așa numita cheltuială efectivă, adică toate facturile care parveneau spitalelor erau decontate de Casa de Asigurări, s-a gândit un anumit mod de calcul, prin care într-adevăr aceste cheltuieli să fie plafonate. Așa cum spuneam, au pus pe tapet mai mulți manageri, au expus această problemă. Întâmplător eu am fost primul care am adus în discuție situația aceasta. Binînețeles că am fost susținuți de ceilalți colegi. Am mai primit o veste bună, deblocarea Programelor Naționale, Programul ATI, Programul de Boli Emergente, sunt sume în plus care vin la bugetul spitalelor. În cadrul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași îngrijim 21 de pacienți de ATI, cazuri COVID-19, pacientul infectat cu SARS-CoV-2 este un pacient complex, care necesită îngrijiri speciale și are nevoie de bani”, a precizat dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași, în direct la Medika TV.
Alte voci din lumea medicală sunt de părere că hotărârea care a scandalizat întregul sistem medical ar trebui abrogată cât mai repede.
„Eu sper ca această hotârâre să fie abrogată în cel mai scurt timp. Este practic a doua tăiere majoră a bugetului sănătății, având în vedere că atunci când s-a constituit bugetul consolidat a fost deja o tăiere de la bugetul sănătății, a declarat dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgență în cadrul Spitalului „Nicolae Oblu” din Iași.
