Organizarea spitalelor pentru preluarea și tratarea pacienților COVID-19 s-a făcut cu adoptarea unor măsuri care vor avea impact pe termen lung, inclusiv în perioada post-pandemie. Marea problemă o constituie desființarea unor locuri din spitale dedicate pacienților cronici, pacienți care, în această perioadă de pandemie, au rămas departe de medici și de spitale, afecțiunile lor agravându-se. Medicii specialiști se așteaptă la un val de pacienți cu afecțiuni acutizate, inclusiv în spitalele de pneumoftiziologie. De altfel, în acest moment, există o explozie de afecțiuni post-COVID, dar și o creștere considerabilă a cazurilor de cancer pulmonar diagnosticate tardiv.
Invitat la JURNAL DE VIAȚĂ, prof.dr Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, şef al secţiei Pneumologie III în cadrul Institutului „Marius Nasta“ din Capitală, a explicat: ” Se uită că toți cei care nu au avut COVID, dar au boli cornice sau au boli maligne, au trăit adevărate drame, în această perioadă. Accesul lor la servicii s-a diminuat foarte mult, serviciile au devenit mai precaute în screening-uri, iar bolnavii fug de aceste spitale. Aceste situații conduc la coșmaruri pe care le văd ca drame individuale: oameni cu cancer care ajung tardiv, care nu mai beneficiază decât de paliație, bolnavi cu boli obstructive care vin în plină insuficiență respiratorie. Există o amprentă negativă pe care nimeni nu o putea evalua la momentul inițial, dar care va avea ecou prelungit pe tot ce va urma. ”
Îngrijorările specialiștilor se leagă de perioada în care, după pandemie, sistemele de sănătate vor fi sufocate de cereri pentru a asigura servicii și pentru complicațiile post-COVID, dar și pentru afecțiunile pneumologice acutizate.
”Cu bătaie lungă este, pe domeniul pneumologiei, impactul asupra îngrijirilor pe tuberculoză….S-au pierdut constant paturi, COVID-ul a arătat cât de mare era nevoie de aceste paturi…Noi, acum, suntem în situația unui exces de zel cu COVID-ul, exces dictat și de autorități, dar, pe zona de boli cronice, pacienții nu vin cât ar trebui să vină. Dar, ce va urma, în condițiile acutizării lipsei de paturi…De exemplu, Institutul (n.r. Marius Nasta) a pierdut 140 de paturi care, din pix, s-au șters și paturile acelea erau, în condiții de igiență mai precară, într-o clădire veche, funcționale, totuși. Eu mă întreb ce se va întâmpla când acești pacienți care au stat acasă, vor veni la spital… Se pune întrebarea cine va răspunde când medical nu va găsi loc pentru internare? Va răspunde medical de garda, asediat de multitudine de probleme, existente și în momentul de față? Va răspunde șeful de secție care nu are de unde scoate un pat în plus? Va răspunde managerul sau, de ce nu, un reprezentant al Ministerului Sănătății? Nimeni nu se gândește că va veni această perioadă cu o presiune pentru a găsi rezolvare pentru pacienții cronici care au stat acasă atât de mult.” a subliniat prof.dr. Florin Mihălțan.
