Sfatul specialistului Știri

Avertismentul specialistului pediatru: “ ‘Roșu în gât’ are rareori nevoie de antibiotic pentru a se vindeca”

Odată cu sosirea sezonului rece și începerea școlii, specialiștii estimează o creștere semnificativă a cazurilor de răceli și așa-numite “roșu în gât” în rândul copiilor.

Cunoscutul medic pediatru Mihai Craiu trage un semnal de alarmă cu privire la diagnosticarea și tratamentul aplicate în astfel de cazuri. Specialistul spune că în mai bine de două treimi din cazurile de “roșu în gât”, care pot fi faringite sau amigdalite, medicii prescriu antibiotic, deși nu e nevoie.

“In România foarte multă lume crede că faringita se tratează cu succes doar folosind antibiotice. Mulți din cei care cred acest lucru neagă rezultatele studiilor internaționale care dovedesc eroarea lor. Principalul argument fiind “la noi este altfel, nu este ca în SUA, UK, Germania sau altundeva”.

Acest studiu, publicat în Journal of Global Infectious Diseases este realizat la noi. În INSMC, în București, în România. Colectivul coordonat de colegul meu dr Victor Miron analizează 4627 de copii diagnosticați cu “roșu in gât” în Compartimentul de Primiri Urgențe al INSMC.

Ce aflăm din articolul acceptat de o prestigioasă publicație medicală internațională?

Că în România este FIX ca în alte țari din lume. Doar 29.9% din acești copii aveau faringită streptococică. Dovedită prin investigații.

MESAJ DE LUAT ACASĂ – “ROȘU ÎN GÂT” ARE RAREORI NEVOIE DE ANTIBIOTIC PENTRU A SE VINDECA.

Un test rapid de detecție este ieftin, ușor de făcut și poate scuti un copil de tratamente inutile cu antibiotice.

Chiar și “bătrânul” protocol al Societații Române de Pediatrie (de acum 9 ani) precizează același lucru. Antibioticele sunt excepționale, atunci când sunt utilizate corect. Utilizate greșit produc efecte adverse cel puțin la fel de grave ca și boala în sine”, a scris dr. Mihai Craiu pe Facebook, pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii.

Într-o altă postare, specialistul pediatru vorbește și despre cazurile de pneumonie acută, tratate de asemenea cu antibiotice, deși în multe cazuri, după cum arată un studiu pe care îl citează, nu e nevoie de un asemenea tratament.

“Mulți copii vor primi diagnosticul de “pneumonie acută” și o prescripție de antibiotic, în scenariul descris. Uneori în absența oricăror investigații.

Iar numărul de copiii care vor primi inutil antibiotice estimez ca se va situa în zona zecilor de mii, în proximele luni. Asta va avea un impact foarte mare asupra circulației de germeni multirezistenți în comunitate.

Păi cum??? Pneumonia la copil nu se tratează mereu cu antibiotice??

Nu prea… Zic toate protocoalele din lume. Acest studiu american efectuat pe 2358 copii cu vârstă medie de 2 ani, spitalizați cu pneumonie, confirmată radiologic (apropos ESTE pneumonie acea modificare radiologică ce arată consolidare sau participarea pleurală și nu acele cazuri care au doar afectare izolată a desenului pulmonar interstițial).

Stiți câți dintre ei au avut pneumonii produse de bacterii?

15%, adică unul din șase copii mici, cu vârstă medie de 2 ani, au o pneumonie ce trebuie tratată cu antibiotice.

MESAJ PRACTIC – un copil mic cu boală acută, prezentând febră și tuse, nu are pneumonie decât în unele cazuri. Chiar și copiii cu boli severe, spitalizați cu pneumonie, au boala produsă de bacterii doar în 15% din cazuri”,  spune dr. Mihai Craiu.