Companiile membre ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) iau în considerare acţiuni administrative şi în justiţie împotriva CNAS pentru folosirea de date eronate referitoare la consumul de medicamente, ceea ce duce la creşterea artificială a taxei clawback, cu impact financiar major asupra producătorilor de medicamente generice, se arată într-un comunicat de presă al asociaţiei emis marţi.
Deşi, potrivit datelor furnizate de Cegedim, consumul medicamentelor cu prescripţie a scăzut în trimestrul 1 al anului cu 5% comparativ cu ultimul trimestru din 2012, CNAS a comunicat un nivel al procentului la calcularea taxei clawback în creştere cu 20%, susţin reprezentanţii APMGR.
‘Creşterea cuantumului acestei contribuţii, în condiţiile în care consumul de medicamente pentru care se aplică taxa a scăzut în primele trei luni ale anului, dovedeşte incapacitatea CNAS de a controla şi gestiona eficient consumul de medicamente cu prescripţie din România’, consideră Dragoş Damian, preşedinte APMGR.
APMGR atrage atenţia că datele referitoare la consum transmise de CNAS conţin în proporţie de 15% discrepanţe faţă de datele interne ale companiilor.
‘Ne confruntăm, de exemplu, cu situaţia în care produse pe care companiile nu le-au avut pe stoc sau la vânzare apar ca fiind comercializate în primele trei luni ale anului, potrivit datelor CNAS’, a adăugat Damian.
Companiile membre APMGR au lansat un apel la adresa conducerii CNAS, prin care au cerut transparentizarea procesului de calculare a contribuţiei clawback, prin publicarea datelor care stau la baza calculului realizat de CNAS în raport cu volumul de medicamente decontat pe fiecare trimestru. Însă răspunsul CNAS a fost, în opinia acestora, de fiecare dată evaziv.
Producătorii de medicamente generice mai susţin că în ultimul an nu s-au făcut niciun fel de progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea acurateţii datelor folosite de CNAS sau a corectării legislaţiei privind taxa clawback, în aşa fel încât astăzi aproape 50% din ceea ce plătesc companiile producătoare de medicamente generice în contul acestei contribuţii reprezintă corectarea unui deficit bugetar, nu reprezintă venituri realizate de producători.
‘CNAS este un actor important al sistemului de sănătate şi, de aceea, atât aşteptările noastre, cât şi cele ale pacienţilor sunt legate în primul rând de profesionalismul şi transparenţa de care această instituţie trebuie să dea dovadă. Pe această cale solicităm încă o dată conducerii CNAS să dea dovadă de transparenţă în ceea ce priveşte modul de calcul al cuantumului taxei clawback şi să clarifice neconcordanţele semnalate de companii în contestaţiile formulate pe marginea înştiinţările de plată comunicate de CNAS’, a arătat Dragoş Damian.
În replică, CNAS a precizat marţi pentru AGERPRES că ‘începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuţiei trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare’.
Potrivit CNAS, contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent ‘p’ asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuţie.
În conformitate cu prevederile art. 3* alin (3) din OUG 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se rezumă doar la comunicarea valorii procentului ‘p’ odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7) din OUG 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
Alin. (7) la art. 5 din OUG77/2011 prevede: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic (…) consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, raportat de către Casele de Asigurări de Sănătate, respectiv de către CASMTCT şi CASAOPSNAJ – menţionează sursa.
‘În ceea ce priveşte semnalarea unor neconcordanţe între datele de care dispun deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă şi consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate precizăm că la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate se efectuează permanent verificări pentru confirmarea certitudinii raportărilor care cuprind aceste date’, arată CNAS.
CNAS precizează că în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi a normelor de aplicare a acestuia, Casele de Asigurări de Sănătate au obligaţia să deconteze furnizorilor de servicii medicale şi de medicamente pe baza facturilor însoţite de documentele justificative prezentate atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic contravaloarea serviciilor medicale / medicamentelor contractate, efectuate / eliberate, raportate şi validate conform normelor legale.
Toate documentele necesare decontării serviciilor medicale şi a medicamentelor se certifică pentru realitatea şi exactitatea datelor raportate prin semnătura reprezentanţilor legali ai furnizorilor.
Reprezentanţii CNAS mai spun că aplicarea unor procedee de comparaţie cu date estimate nu pot fi considerate dovezi sigure privind consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Toate medicamentele transmise în format electronic de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate privind consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate se regăsesc în lista medicamentelor pentru care se datorează contribuţia trimestrială depusă de către Deţinătorii de Autorizaţie de Punere pe Piaţă / reprezentanţii legali ai acestora în baza prevederilor art. 4 din OUG 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu are atribuţii de urmărire a punerii pe piaţă a medicamentului, respectiv întreruperea temporară sau permanentă a acestuia. În acest sens CNAS a propus încheierea unui protocol cu Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale pentru transmiterea acestor informaţii.
Totodată au fost transmise Ministerului Sănătăţii propuneri în vederea modificării OUG 77/2011, deoarece din punct de vedere instituţional CNAS nu are iniţiativă legislativă.
Conform prevederilor art. 208 alin 7 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Ministerul Sănătăţii, ca autoritate naţională în domeniul sănătăţii, exercită controlul asupra sistemului de asigurări de sănătate din punctul de vedere al aplicării politicilor şi programelor în domeniul sanitar aprobate de Guvernul României şi realizează coordonarea funcţionării eficiente a sistemului de asigurări sociale de sănătate organizat prin CNAS.
