Cunoscutul medic infecționist Virgil Musta, şef de secţie la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara, a făcut o analiză a evoluției pandemiei de coronavirus în România. Într-un mesaj publicat pe grupul City Doctors, de pe Facebook, dr. Virgil Musta arată că aproape 97% dintre pacienții care au decedat în urma COVID-19 sufereau de cel puțin o boală asociată. Îngrijorările apar atunci când vine vorba despre vârstele celor care au pierdut lupta pentru viață. Vârsta medie de deces în România este mai mică decât cea din ţările vestice din cauză că populaţia României suferă de boli cronice apărute mai devreme în viață.
”Au fost 3 luni de zile, în care întreaga lume a trecut printr-o experienţă dramatică, care a lăsat urme adânci la toate nivelurile, de la colaborări internaţionale, politici şi organisme naţionale şi până la „trăirile” individuale ale fiecăruia dintre noi.
Toate acestea vor redefini „normalitatea” spre care încercăm să ne întoarcem acum, depinde de noi (organisme internaţionale, naţionale şi indivizi) modul în care reuşim să învăţăm din această experienţă şi să includem în noul “normal” tot ceea ce ne poate ajuta să prevenim fie apariţia, fie cel puţin explozia şi impactul devastator al unor astfel de epidemii care vor mai apărea.
Pentru a ajuta în acest sens, mi-am propus să fac un scurt bilanţ al acestei perioade care părea că nu se mai termină, dar înainte, aş dori să precizez încă de la început faptul că virusul nu a dispărut şi că este nevoie de responsabilitate individuală în perioada următoare pentru ca pandemia să continue curba descendentă şi să rămână controlabilă!
Vă mulţumesc fiecăruia, pentru că eu sunt convins că principalul motiv pentru care la noi pandemia a rămas sub control este atitudinea extrem de responsabilă de care aţi dat dovadă majoritatea dintre voi. Altfel, am fi avut mult mai multe victime, oricât ne-am fi străduit noi medicii, autorităţile şi multe alte categorii profesionale care au participat direct la această luptă.
Şi ca sa fiu sincer, voi aţi reprezentat un imbold extraordinar în activitatea mea din toată această perioadă. Prin atitudinea şi energia voastră m-aţi ţinut şi mai motivat şi mai determinat.
În continuare, nu o să insist pe multe cifre globale sau naţionale, pe care le regăsiţi în mass-media, o să punctez doar câteva repere, să înţelegem mai bine amploarea acestei pandemii şi apoi o să vă explic situaţia locală, făcând trecerea spre ceea ce este necesar să învăţăm şi să aplicăm în lunile care vin.
La nivel mondial:
• peste 6 milioane de cazuri de Covid-19 confirmate
• aproape 370 de mii de persoane decedate care au avut Covid-19
• 2,5 milioane de persoane vindecate
• 3,1 milioane de cazuri încă activeÎn Europa:
• peste 2 milioane de cazuri confirmate
• peste 176 de mii de persoane decedate care au avut Covid-19Cazuri confirmate/decese în cele mai afectate ţări:
• SUA – 1,7 milioane/ 103 mii
• Brazilia – 498 mii/ 28 mii
• Rusia -405 mii/ 4,5 mii
• Marea Britanie -274 mii/ 38 mii
• Spania -239 mii/27 mii
• Italia -232 mii /33 mii
• Franta -188 mii/28 mii
• Germania -183 mii/8,5 miiÎn România:
• 19.257 cazuri confirmate/ 1262 persoane decedate care au avut Covid-19
• 13.256 persoane vindecate
• 4.739 cazuri încă active
• aproape 100 de mii de persoane aflate în izolare la domiciliu (în mare parte sosite din alte ţări în aceste zile)În Timiş:
• 505 cazuri confirmate/ 53 persoane decedate care au avut Covid-19La Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara:
• din 22.03 pana in 21.05 au fost 497 de pacienţi. În săptămâna 15.05.2020-21.05.2020 s-au mai internat 8 cazuri, iar din 21.05-28.05, alte 5 cazuri. La finalul acestei săptămâni mai erau 18 cazuri internate cu Covid-19 si nici unul la terapie intensivă.Din aceste date statistice se poate vedea clar amplitudinea globală al pandemiei. Acum suntem pe o pantă descendentă în multe zone, inclusiv la noi, dar nu în toate, vezi situaţia din Brazilia şi nu numai.
În România am reuşit să limităm impactul pandemiei, cel puţin comparativ cu multe ţări din vestul Europei, ţări mult mai dezvoltate ca noi din punct de vedere al infrastructurii medicale, dar care au fost depăşite de situaţie şi au înregistrat foarte mulţi morţi.
Mai mult decât atât, mulţi români din aceste ţări sau întors acasă chiar atunci, înainte de închiderea graniţelor, fapt ce a sporit şi mai mult riscul exploziei epidemiei şi la noi.
Discutand zilele trecute acest aspect, într-o întâlinre online cu specialişti, s-a concluzionat că cel mai probabil acest lucru se datorează măsurilor corecte, deşi dure, luate la timp, dar şi modulului în care cea mai mare parte a populaţiei le-a înţeles şi respectat.
Pentru a înţelege şi mai bine impactul pandemiei şi modul în care vom putea acţiona pe viitor, iată câteva statistici importante asupra cazurilor de decese din Europa:
• 97% din totalul deceselor au fost persoane care au avut cel putin o boală asociată.
• 65% au prezentat boli cardiovasculare (cea mai prezentă afecţiune asociată).
• 94% au fost persoane peste 60 ani.
• 59% au fost bărbaţi.Iar ca să fiu mai concret, statistica în clinica noastră din Timişoara arată că toţi cei care au decedat au avut cel puţin o boală asociată, cel mai frecvent fiind o boala cardiovasculară, apoi diabet şi obezitate.
În România, vărsta medie de deces a fost mai mică decât cea din ţările vestice, ceea ce ne arată faptul că populaţia noastră prezintă numeroase boli cronice la vârste nu aşa de înaintate ca în acele ţări.
Acest lucru se cunoştea deja, dar într-un context ca acesta a devenit automat un factor de risc major pentru toate acele persoane.
Această situaţie de la noi se datorează mai multor factori, eu menţionez aici în primul rând lipsa programelor reale personalizate de prevenţie a apariţiei acestor boli, precum şi educaţia pentru sănătate deficitară.
Ce înseamnă educaţie pentru sănătate? În mare, toată lumea ştie, dar puţini aplică: alimentaţie sănătoasă şi raţională, sport, mişcare, controlul stresului, igiena personală, dar şi prevenţia bolilor prin vaccinare şi prin monitorizarea constantă a factorilor de risc personali.
Ar mai fi multe de spus, dar pentru că deja este un text prea lung, ar fi important să reţineţi deocamdată cel puţin măsurile de mai sus, pe care să le conştientizaţi la nivel personal şi să le faceţi parte integrantă din viaţa de zi cu zi, a voastră şi a familiei. O să revin şi pe tema programelor de prevenţie.
Un alt aspect important pentru sănătatea noastră în perioada următoare, care se leagă de monitorizarea continuă, de care spuneam mai sus a bolilor pe care deja ştim că le avem, este acela de a reveni să facem controalele sau la investigaţiile pe care poate le-am amânat în aceste 3 luni. Altfel, bolile pe care deja le avem, necontrolate, ne pot aduce mai multe necazuri decât am avut până acum cu noul coronavirus.
Va trebui să găsim în continuare echilibrul între tratarea la timp a oricăror probleme de sănătate pe care le avem şi protejarea în continuare (cel puţin până la apariţia unui vaccin sigur şi eficient) de posibila infecţie cu SARS-CoV-2, care nu va dispărea curând.
Dar, cea mai bună soluţie este prevenţia, aşa că vă recomand să acţionaţi cu responsabilitate în acest sens.
Cele mai importante concluzii ale acestei analize după 3 luni de pandemie le-aş rezuma în două direcţii: importanţa respectării şi în continuare a câtorva reguli de igienă personală şi distanţare pe care le ştim deja, dar şi să avem grijă de sănatatea noastră constant, de la vârste fragede, pentru că astfel vom fi mai puţin vulnerabili în faţa oricăror ameninţări. În plus, am remarcat o solidaritate extraordinară sub diverse forme, care a contribuit enorm la depăşirea mai uşoară a situaţiei. Sunt profund impresionat şi recunoscător pentru aceasta tuturor. O să revin şi pe această temă”, a scris dr. Virgil Musta pe Facebook.
