Ministrul Sănătăţii, dr. Vasile Cepoi, a anunţat marţi, la un simpozion, că ambulanţa şi cheltuielile privind asistenţa medicală de urgenţă ar putea fi finanţate de la bugetul de stat, conform propunerilor la proiectul noii legi a sănătăţii.
‘Sumele colectate prin asigurarea de sănătate nu acoperă în prezent pachetul de bază de servicii medicale. În condiţiile actuale nu se are în vedere creşterea contribuţiei pacienţilor la sănătate. Trebuie să adaptăm pachetul de servicii la finanţare. Pentru definirea pachetului căutăm soluţii iar una dintre acesta este aceea de a prelua asistenţa medicală de urgenţă în totalitate la bugetul de stat. Preluarea se va realiza odată cu transferarea unor serii de servicii medicale către asigurările de sănătate, deoarece acordarea acestora nu este condiţionată de calitatea de asigurat. În prezent, sunt acoperite de bugetul de stat doar cheltuielile unităţilor de primiri urgenţe şi cele cu rezidenţii, dar vrem să extindem aria’, a afirmat Cepoi.
Ministrul Sănătăţii s-a mai referit la o altă problemă importantă a asistenţei din unităţile de primiri urgenţe, şi anume supraaglomerarea acestora.
‘Este un fenomen cu care se confruntă sistemul de sănătate din întreaga lume. Pe lângă problema acoperirii cheltuielilor de la bugetul de stat, una dintre soluţii rămâne aceea de respectare a criteriilor deja existente de internare. Dar pentru acest demers este nevoie de un control prea profesionalizat şi de intervenţia asupra factorilor externi care determină supraaglomerarea, ca de exemplu asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, depistarea precoce a unor boli cronice’, a arătat el.
La rândul său, Raed Arafat a evidenţiat că există o aglomerare la unităţile de primiri urgenţe din cauza unor cauze din afară, dar şi interne. ‘Încă este bine, pentru că unităţile de primiri urgenţe din România nu sunt foarte solicitate ca în alte ţări. De exemplu, în Marea Britanie, este vorba de un vizitator la unităţile de primiri urgenţe la trei locuitori, la noi este un vizitator la cinci-şase locuitori. Va trebui să găsim soluţii să nu ajungem la astfel de situaţii’, a spus Arafat.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte adresabilitatea către unităţile de primiri urgenţe din partea celor care ‘vin pe picioarele lor’, aceasta este cam de un sfert dintre aceştia şi s-a dovedit că nu este gratuită, ci oamenii chiar au probleme.
‘Din cei care vin pe picioarele lor la unităţile de primiri urgenţe, unu din patru se adresează unde trebuie prezentând chiar o problemă de urgenţă. Nici medicii de familie nu pot să precizeze când este o urgenţă, pentru că sunt necesare investigaţii care se fac numai în aceste unităţi. Din totalul celor care ajung la aceste servicii, 10-15% ar fi trebuit poate să nu ajungă aici’, a susţinut subsecretarul de stat.
El a adăugat că în continuare sunt probleme privind numărul de personal şi spaţiile unde există unităţile de primiri urgenţe iar în unele oraşe nu există spaţiu adecvat pentru unităţile de primiri urgenţe.
În ceea ce priveşte lipsa de personal, acesta este de aproximativ 48% din necesarul pentru primiri urgenţe, a mai spus Raed Arafat.
Privitor la trecerea ambulanţelor la bugetul de stat, subsecretarul de stat consideră că este o soluţie foarte bună, pentru că dacă se vor înregistra modificări în legislaţie, atunci finanţarea pentru ambulanţă ar putea fi redusă iar dacă va fi finanţată de la stat, atunci nu vor fi probleme.
În 2011 s-au adresat medicilor de la unităţile de primiri urgenţe 3.280.000 de pacienţi, 28% dintre aceştia fiind internaţi, a menţionat Arafat, menţionând că la unităţile de primiri urgenţe de la Floreasca şi Universitar este o presiune majoră şi trebuie găsite soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii.
În legătură cu numărul de paturi care ar trebui rezervat urgenţelor, necesarul ar fi de aproximativ 5-10% din paturile unor secţii. Subsecretarul de stat a spus că trebuie o monitorizare a spitalelor pentru ca această prevedere nu este respectată de toate unităţile.
Terry Molligan a prezentat situaţia unităţilor de primiri urgenţe în SUA şi în lume, în general. El a reliefat principalele probleme de supraaglomerare a acestor unităţi, dar şi lipsa de personal şi schimbarea în ultimii 20 de ani a patologiei, astfel că între cele mai frecvente patologii care necesită primiri urgenţe se află bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, cancerele, traumatismele şi unităţile de primiri urgenţe trebuie să aibă în vedere aceste patologii.
Molligan a evidenţiat modul în care este organizată asistenţa medicală din România, apreciind că se află pe un loc fruntaş în acest sens.
Privitor la adresabilitatea celor care vin pe picioarele lor la unităţile de primiri urgenţe, Terry Molligan a spus că şi aceştia trebuie consultaţi iar serviciile de urgenţă să stabilească un diagnostic şi cei care trebuie, să fie internaţi, iar cei care trebuie să plece acasă, să o facă în siguranţă.
Medicina de Urgenţă este parte din sistemul de sănătate şi ce se întâmplă în sistem are impact asupra ei şi invers, a punctat Terry Molligan.
Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, a participat marţi la deschiderea simpozionului ‘Unităţi de primiri urgenţe. Prezent şi viitor. Problema aglomerării în unităţile de primiri urgenţe din România’, moderat de subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat şi desfăşurat la Palatul Parlamentului.
