Eveniment Știri

Alegeri la Colegiul Medicilor. Care este miza?

Colegiul Medicilor din România se află, zilele acestea, în plin proces electoral intern pentru desemnarea celor care vor conduce structurile teritoriale și pe cea de la nivel central. Alegerile pornesc de la bază spre vârful ierarhiei, fiind deja în desfășurare sau programate să aibă loc scrutinele în colegiile teritoriale și în Colegiul Medicilor Municipiului București.

Ca și la precedentele alegeri, și cele actuale sunt marcate de o dezbatere amplă în legătură cu misiunea acestei structuri de reprezentare profesională și cu ineficiența, pe alocuri, a activităților în raport cu obiectivele declarate ale organizației. Unele voci arată acuzator către președintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, și echipa fidelă din jurul său, invocând faptul că o limitare a numărului de mandate ar conduce la o reformare internă. Gheorghe Borcean conduce de aproape 24 de ani Colegiul Medicilor, iar unii dintre colegii săi îl acuză că își raportează acțiunile la bugetul anual de 1,8 milioane de euro, colectat din cotizații, și la interesul mărunt al indemnizațiilor pe care le primesc cei din conducerea Colegiului.

Pe de altă parte, însă, alegerile deja declanșate par lipsite de o miză reală și există impresia că zarurile au fost deja aruncate, context în care participarea se anunță scăzută. Dacă în Franța acestor zile, medicii își negociază cu demisiile pe masă și în masă condițiile de lucru, în România, nici solidaritatea pentru o cauză nu îi aduce pe medici la votul de la care ar putea începe schimbarea. Deși, declarativ, toți purtătorii halatelor albe sunt nemulțumiți de degradarea condițiilor de muncă , organizația profesională care îi reprezintă este, paradoxal, cea care face cele mai puține lucruri pentru a schimba lucrurile.

Subiectul a fost amplu dezbătut, zilele trecute, și la emisiunea Medika Special, moderată de Cătălina Jingoiu. Doi dintre invitați, medicii Marian Stamate și Sorin Paveliu, ambii candidați la alegerile din Colegiul Medicilor din Municipiul București, au explicat de ce își doresc o altă viziune a celor care conduc Colegiul.

Marian Stamate, medic ORL la Spitalul Colțea, a sintetizat care este inacțiunea care îi deranjează pe contestatarii actualei conduceri a CMR:  ”Ei au cu desăvârșire o misiune acolo, de asta încearcă să limiteze, de 20 de ani, dreptul electoral al doctorului, de asta încearcă să discrediteze acest proces electoral, de asta nu am văzut niciodată transparență, nu vedem camera instalate, nu vedem observatori la alegerile care au început. Nu vedem nici o promovare a faptului că au loc alegeri ca să vină medicii… La ora actuală există suspiciunea rezonabilă că structura piramidală instalată la conducerea Colegiului Medicilor din România și, subsecvent, și la colegiile teritoriale și Colegiul Medicilor București, are un scop, deloc mărturisit: de a ține medicii în afara procesului executiv, de a nu-i uni. Un ordin al medicilor puternic, conștient de sine și de valoarea sa, e o problemă pentru Guvern, pentru Ministerul Sănătății, pentru orice structură executivă sau de finanțare.”

La rândul său, medicul Sorin Paveliu, fost deputat și specialist în politici de sănătate, a explicat că există o dorință de schimbare pe care o au toți medicii care profesează în România: ”Nu este normal să avem medici care să fie prea mult timp într-o poziție de conducătorii de Colegiu . Este contraproductiv…Eu candidez cu o atitudine pozitivă… Contează foarte mult oamenii care vor ajunge să conducă CMR și, chiar cu cadrul legislativ actual, pot face foarte multe schimbări…Și vă dau un singur exemplu: uitați-vă câte emisiuni de dezbateri au loc fără participarea celor de la Ministerul Sănătății. Dacă am avea un Colegiu vocal, cu oameni care să dorească să  comunice, vă dați seama ce contrapondere ar fi! Eu cred că Colegiul acesta, în forma în care funcționează, își cam ratează menirea…Ar trebui să aibă ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor de muncă. Medicul să vadă că e apărat și să fie sprijinit de o colectivitate, să nu fie singur nici în relațiile cu autoritățile, fie minister, Casa de Asigurări, ANAF, etc.”

Multe alte nemulțumiri ale corpului medical sunt legate de lipsa de solidaritate a acestei structuri cu medicii care sunt în dificultate, indiferent dacă acest lucru înseamnă o suspiciune de malpraxis sau o situație în care ar putea beneficia de un sprijin financiar, lipsa de implicare activă în elaborarea legislației care privește domeniul medical și în negocierile care au loc pentru alocarea de resurse financiare către sectorul sanitar.