Știri

A crescut numărul fumătorilor, în România. Tot mai mulți tineri folosesc țigări electronice și cu tutun încălzit

În România, consumul curent de tutun (pentru fumat, fără fum și/sau produse cu tutun încălzit) a crescut semnificativ de la 26,8% în 2011 la 30,7% în 2018, aceasta reprezentând o creștere relativă de 14,9%. Una dintre cauzele acestei creșteri este apariția și promovarea noilor dispozitive cu tutun încălzit și a țigărilor electronice. Ținta acestora au fost tinerii între 15 și 24 de ani și femeile.

Prevalența fumătorilor curenți a fost semnificativ mai mare în anul 2018, pentru populația generală (30,2 în 2018 față de 26,7% în 2011), în rândul femeilor (21,2% în 2018 vs. 16,7% în 2011, creștere relativă de 27,0%,) și în în rândul adulților tineri, 15-24 ani (33,5% în 2018 vs. 22,6% în 2011, cu o creștere relativă de 48,3%) , potrivit studiului global privind tutunul la adulți (GATS).

În România, în 2018, 5,63 de milioane dintre adulții cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbați și 21,7% femei) au comsuma curent (zilnic sau mai puțin frecvent decât zilnic) tutun sub orice formă [pentru fumat, tutun fără fum și produse cu tutun încălzit (7,8)]. Per total, 30.2% (5.6 milioane, 39.2% dintre bărbați și 21.5% dintre femei) de adulți au fumat tutun în mod curent. O treime din fumătorii români (33,5%) au fost adulți tineri, din grupa de vârstă 15-24 de ani. 

GATS 2018 oferă indicatori-cheie atât privind consumul de tutun în România, cât și privind principalii indicatori ai controlului tutunului din România. Prin utilizarea acestor informații valoroase, factorii decizionali pentru politici de sănătate și experții în controlul tutunului pot modela cele mai adecvate intervenții pentru țara noastră. Aceste intervenții pot fi implementate eficient prin utilizarea măsurilor recomandate de strategia MPOWER a OMS. 

Monitorizarea consumului de tutun și politicile de prevenire. GATS este un standard global pentru monitorizarea consumului de tutun și a altor indicatori-cheie de control al tutunului. Repetarea periodică a GATS sau includerea întrebărilor fundamentale ale GATS în cadrul altor sondaje naționale în curs de desfășurare ar fi importante în furnizarea de informații în timp util cu privire la probleme esențiale legate de controlul tutunului din țară. Deși consumul produselor din tutun noi și emergente și a țigărilor electronice pare a fi scăzut, studii țintite privind aceste produse ar putea fi importante pentru monitorizarea și analizarea modelelor de utilizare a acestora, în vederea adoptării măsurilor adecvate de limitare a răspândirii lor. 

Protejarea populației față de expunerea la fumul de tutun. Deși nivelul expunerii la fumul de tutun ambiental a scăzut în mod semnificativ, există încălcări ale aplicării politicii de interzicere a fumatului în locurile publice din interior. Monitorizarea și aplicarea eficientă a legislației existente în materie de interzicere a fumatului în spații închise sunt importante pentru a proteja publicul de expunerea la fumul de tutun. În plus, este important ca prevederile legislației anti-fumat din România să fie extinse și asupra produselor cu tutun încălzit și a țigărilor electronice. 

Acordarea de ajutor pentru renunțarea la fumat. Acest lucru ar fi posibil prin consolidarea serviciilor existente de renunțare la fumat prin formarea profesioniștilor din domeniul sănătății pentru acordarea consilierii; extinderea serviciilor de renunțare și integrarea acestor servicii în cadrul asistenței medicale primare. Realizarea unui sistem eficient de trimitere la nivel local și campanii de educație țintite sunt importante pentru un dezvoltarea unui sistem eficient de renunțare la consumul de tutun, care să sprijine persoanele care încearcă acest lucru. Mai mult, luând în considerare scăderea dramatică a fumătorilor care au făcut o încercare de a se lăsa de fumat în ultimele 12 luni (scădere relativă de 37.0%) și procentul mare de fumători (43.9%) care nu sunt interesați să renunțe la fumat, este importantă reluarea campaniilor de informare cu privire la pericolele consumului de tutun. 

Avertizarea referitoare la efectele fumatului. Campaniile de informare privind tutunul trebuie să țină seama de actualele lacune de conștientizare a pericolelor fumatului și trebuie orientate către grupurile cu grad ridicat de risc (cum ar fi copiii, tinerii și femeile), pentru a preveni inițierea consumului de tutun. Educația sanitară în școli și grupuri comunitare, consilierea minimă în unitățile medicale, campaniile de combatere a publicității în mass- media, sunt canale de comunicare care ar trebui să fie utilizate mai intens. Aceste campanii ar trebui să prezinte riscurile asociate cu toate tipurile de tutun consumat, inclusiv produsele cu tutun încălzit și țigările electronice. 

Aplicarea interdicțiilor privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea. Rezultatele GATS arată că mai mult de o treime dintre adulți au observat diferite tipuri de publicitate, promovare și sponsorizare (inclusiv sponsorizare în sport), subliniind necesitatea de a adopta noi reglementări pentru eliminarea de pe piață a acestor forme de promovare și publicitate. 

Creșterea taxelor pe tutun. Deși taxarea produselor din tutun a fost modificată în conformitate cu cerințele Uniunii Europene de taxare a tutunului, este încă necesară o creștere substanțială a prețului țigărilor. Conform GATS 2018, jumătate (50,1%) din populația României a fost favoarea creșterii taxelor pe produsele din tutun. Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, creșterea prețului tutunului, prin aplicarea unor taxe mai mari, este cea mai important măsură care determină renunțarea la fumat și previne inițierea fumatului la copii