Preşedintele Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’ din România, Viorel Rotilă, spune că în ţara noastră nu există nicio tradiţie, niciun model de bună practică în privatizarea serviciilor sociale.
‘Ce model de privatizare aducem în discuţie? S-au vehiculat intenţii de a prelua spitale şi descentralizarea unităţilor sanitare a avut o discretă componentă de acest gen, cu preluarea unor spitale pavilionare pentru terenurile lor atractive, pentru că erau în vogă investiţiile imobiliare. Este unul dintre pericolele privatizării unei unităţi sanitare. Modelul de fundaţie ar putea elimina o parte din aceste pericole, dar situaţia trebuie să fie analizată cu răspundere’, a spus Viorel Rotilă, la dezbaterea pe tema Legii Sănătăţii care s-a desfăşurat, sâmbătă, la Complexul Leghia de lângă Huedin, în organizarea Sindicatului ‘Solidaritatea Sanitară’ Cluj, Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’ din România şi Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială.
Privitor la finanţarea suplimentară a sistemului de sănătate, Viorel Rotilă a arătat că trebuie luate în considerare şi creşterea finanţării la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, dar şi coplata.
Cu referire la circuitul unui pacient în unităţile sanitare, Viorel Rotilă a afirmat că nu se ştie, la ora actuală, dacă traseul clinic este o chestiune în binele pacientului sau este legată de eficientizarea costurilor.
‘Sunt nişte zone de umbră, nu întotdeauna este asigurat tratamentul cel mai bun, ci tratamentul cel mai ieftin. Avem în continuare în sistemul sanitar un mare număr de raportări de mortalitate’, a afirmat preşedintele Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’.
În opinia sa, unul dintre cele mai importante efecte ale dezbaterilor publice asupra Legii Sănătăţii este că populaţia va conştientiza că sănătatea costă, ‘iar viciile sistemului derivă şi din viciile societăţii’.
‘Noi nu am asumat alte tipuri de valori şi nu am gândit altfel acest sistem. Colectarea separată a banilor pentru sănătate ar putea fi o idee. Nu ştiu dacă la ora actuală avem deturnări de bani din fondul de sănătate. Ministerul Finanţelor nu face acest lucru. Dar până în 2008 fenomenul s-a petrecut, ulterior situaţia nu s-a mai repetat. Casele de Asigurări de Sănătate au evidenţa, prin intermediul declaraţiilor contribuabililor, despre cât ar trebui să se colecteze la fondul de sănătate şi poate exista, astfel, o formă de control’, a spus Viorel Rotilă.
Referindu-se la propunerea deputatului PDL Adrian Gurzău ca medicii care pleacă din România să îşi plătească şcolarizarea, Viorel Rotilă a menţionat că în Uniunea Europeană nu este niciun interes privitor la o asemenea măsură de protecţie a resurselor umane calificate din ţările membre.
‘Lucrez de ani buni cu colegi din Occident şi un astfel de punct de vedere nu ar fi acceptat. Interesul este chiar cel invers, de a le permite cât mai multor specialişti să plece. Ar fi un risc de sancţiune din partea UE adoptarea unei măsuri de plată a şcolarizării. Dar dacă s-ar încheia cu tinerii un contract anterior derulării studiilor şi finanţării unei părţi a pregătirii lor de specialitate ar fi altceva. Noi am studiat această problema inclusiv cu Ministerul Sănătăţii’, a mai spus Viorel Rotilă.
Din punctul său de vedere, mărirea bugetelor alocate sănătăţii nu se reflectă într-o creştere a calităţii serviciilor medicale. Sănătatea a avut bugete în creştere în ultimii ani, dar majorarea progresivă a preţului medicamentelor, a tehnologiilor medicale va absorbi întreaga creştere financiară suplimentară, a susţinut acesta.
‘Din acest motiv se cer corelate majorarea bugetelor cu creşterea calităţii serviciilor medicale, în condiţiile în care salariile au rămas la acelaşi nivel’, a arătat preşedintele Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’.
