Medicii pe umerii cărora cade greul crizei COVID-19 –specialiști în epidemiologie și boli infecțioase, încadrați în spitalele COVID-19, de primă linie sau de suport, ori cei din direcții de sănătate publică –sunt primii dezavantajați la plata sporurilor salariale.
Deși aceste drepturi bănești sunt prevăzute de lege, iar, la finalul unei luni, există, teoretic, posibilitatea ca un medic care lucrează în condiții de maximă expunere la o boală infecțioasă, așa cum este COVID-19, să primească aproape un salariu în plus, în mod practic acest lucru nu se întâmplă pentru că este blocat de la vârful Ministerului Sănătății. Mai mult, modul neunitar în care se acordă sporurile creează foarte mari inechități și tensiuni în rândul personalului medico-sanitar care luptă, în aceste zile, cu cea mai de temut amenințare la adresa sănătății publice.
Legea 153/2017 privind plata bugetarilor prevede că medicii, asistentele și restul personalului sanitar care lucrează în condiții periculoase, aici fiind inclus și personalul din secții sau spitale de boli infecțioase, pot primi între 15 % și 25% în plus la salariu. Sporurile cresc de la 55 % la 85% în cazul acelorași angajați dacă ei lucrează cu pacienți considerați a fi cu risc mare așa cum sunt bolnavii HIV-SIDA. În mod cert, COVID-19 se încadrează în același articol de lege, chiar dacă are un nivel mult mai mare de periculozitate. Dar, câtă vreme acest lucru nu este scris negru pe alb, nimeni nu poate decide acordarea sporurilor la nivelul prevăzut de lege.
Același act normativ stipulează acordarea de sporuri de la 55 % la 85% personalului medico-sanitar care participă efectiv la aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave, declarate astfel prin ordin al ministrului Sănătății. În cazul de față, lipsește chiar ordinul de ministru și, cu toate că sindicatele au cerut imperativ emiterea lui, evoluția ulterioară confirmă mai degrabă că un astfel de ordin nu va veni. Caz în care niciun director de spital nu va acorda sporurile, în absența ordinului de ministru, pentru că va avea de dat explicații controlorilor Curții de Conturi.
În final, mai există o piedică în acordarea sporurilor de până la 85 % prevăzută în aceeași Lege 153/2017 și anume o limitare care arată că ”Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor,…, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție și de grad, gradațiilor și indemnizațiilor.” În acest caz, lucrurile se complică, iar sporurile se calculează neunitar. Așa se face că, de pildă, un medic infecționist de la Spitalul ”Victor Babeș” primește până la 25 % pentru că suma sporurilor se raportează la bugetul Primăriei Municipiului București, care e ordonatorul principal de credite, în timp ce un medic infecționist de la Institutul ”Matei Balș” va primi doar 15 % la sută spor de periculozitate pentru că acesta se raportează la bugetul Ministerului Sănătății. Inechitățile se văd și dacă se face comparație între un medic ATI de la un spital de provincie care nu nu a văzut nici măcar un bolnav cu COVID-19 , dar care poate primi 85% spor la salariu, față de unul care a îngrijit pacienți cu COVID-19 în spitale de primă linie.
Deși situația este cunoscută la nivelul Ministerului Sănătății, ca și tensiunile create de aceste inechități, nu există nicio reacție. Singura măsură pe care Guvernul o are în vedere este acel stimulent de 500 de euro, incomparabil cu ceea ce ar însemna un spor de 85% la salariul unui medic sau al unei asistente.
În aceste condiții, sindicatele pregătesc acțiuni în instanță pentru dobândirea sporurilor la valoarea prevăzută de lege. ”Am transmis, încă din luna martie, o adresă Ministerului Sănătății solicitând emiterea unui ordin care să permită aplicarea sporurilor de 55% până la 85 %, conform cu legislația existentă. Cu toate că legea prevede acest drept, ea nu s-a respectat. S-a preferat acordarea acelui stimulent de 500 de euro, din fonduri europene, sumă incomparabilă cu valoarea sporurilor.” a declarat pentru medikatv.ro Viorel Hușanu, președinte SANITAS București.
Nemulțumirile legate de calcularea și acordarea sporurilor se suprapun peste cele provocate în aceste zile de faptul că unitățile angajatoare nominalizează persoanele care pot beneficia de stimulentul de 500 de euro, situație cu un grad ridicat de subiectivism și care naște deja relații conflictuale de muncă. Este exact ceea ce ar fi de evitat într-o criză precum cea de COVID-19 pe care România o are de gestionat în momentul de față, cu resurse puține, dintre care cea mai stabilă părea a fi, totuși, resursa umană.
