Febra, tusea sau respirația îngreunată sunt principalele simptome ale pacienților cu COVID-19. Medici din toată lumea au raportat și alte simptome, pe baza descrierilor pacienților. Specialiștii din New York care tratează pacienţi cu COVID-19 au observat însă un alt simptom al bolii, care se manifestă relativ frecvent: unii dintre pacienţi au o stare de confuzie, care îi face să nu mai ştie unde se află şi nici în ce an trăiesc, informează AFP, citat de Agerpres.
Pierderea reperelor este asociată uneori cu lipsa oxigenului în sânge, dar unii bolnavi confuzia pare să fie disproporţionat de mare în raport cu nivelul de afectare a plămânilor.
Fenomenul face deja obiectul mai multor studii. Într-un articol apărut în revista Asociaţiei Medicale Americane (JAMA), medicii au raportat că 36% dintr-un grup de 214 pacienţi chinezi aveau simptome neurologice. Acestea constau în pierderea mirosului, dureri de natură nervoasă şi mergeau până la accidente vasculare cerebrale (AVC).
În New England Journal of Medicine, medicii din Strasbourg au descris că peste jumătate dintr-un grup de 58 de pacienţi internaţi la terapie intensivă erau confuzi sau agitaţi, iar scanările cerebrale au dezvăluit posibile inflamaţii. „Toată lumea spune că este o problemă de respiraţie, dar ea afectează şi ceva care ne este foarte preţios, creierul”, a declarat S. Andrew Josephson, şeful departamentului de neurologie de la Universitatea California din San Francisco. „Dacă vă simţiţi confuz, dacă aveţi probleme de gândire, sunt motive bune pentru a consulta un medic. Ideea mai veche potrivit căreia trebuie să mergeţi la medic doar dacă aveţi dificultăţi de respiraţie nu mai este valabilă”, a precizat el.
Specialiștii nu sunt totuși surprinşi că noul coronavirus poate să afecteze creierul şi sistemul nervos. Astfel de reacții și legături au fost observate şi în cazul altor virusuri, mai ales în cazul HIV. Virusurile pot afecta creierul prin două căi principale, a explicat Michel Toledano, neurolog la Mayo Clinic din statul american Minnesota. Prima apare prin declanşarea unui răspuns imunitar anormal, denumit „furtună de citokine”, care provoacă o inflamare a creierului: acest proces se numeşte encefalită autoimună. Cea de-a doua constă într-o infectare directă a creierului şi se numeşte encefalită virală. Creierul este protejat de bariera hemato-encefalică: rolul ei constă în a bloca substanţele intruzive, însă ea poate fi străpunsă.
Unii cercetători au emis ipoteza potrivit căreia nasul ar putea fi o cale de acces spre creier, întrucât pierderea mirosului este un simptom comun pentru numeroşi bolnavi de COVID-19. Totuși, teoria nu este verificată, mai ales că mulţi dintre pacienţii care îşi pierd mirosul nu au probleme neurologice serioase.
„Vedem mulţi pacienţi în astfel de stări de confuzie”, a declarat Rohan Arora, medic neurolog la spitalul Long Island Jewish Forest Hills. El afirmă că 40% dintre cei care supravieţuiesc bolii sunt vizaţi de astfel de episoade medicale. Medicii nu ştiu deocamdată dacă aceste tulburări sunt de durată. Internarea la terapie intensivă poate fi ea însăşi o situație care să genereze confuzie, în special din cauza medicamentelor administrate. Acelaşi neurolog a constatat că revenirea la starea normală, pentru pacienţii cu COVID-19, pare să necesite mai mult timp decât pentru pacienţii care au supravieţuit unor crize cardiace sau AVC-uri.
