România a depășit pragul de 8000 de îmbolnăviri COVID-19, iar cifrele pun o imensă presiune pe sistemul spitalicesc în care sunt tratați pacienții confirmați pozitiv. Experții români lucrează la strategii alternative pentru gestionarea numărului de îmbolnăviri în creștere. Una dintre soluțiile care vor fi adoptate, în viitorul apropiat, va fi izolarea unor pacienți la domiciliu, lucru care, de altfel, a fost prevăzut într-un ordin de ministru adoptat miercuri pentru ca, o zi mai târziu, să fie modificat. Oricum, situația dezvăluie că Ministerul Sănătății ia în calcul această soluție pentru degrevarea spitalelor care tratează pacienți cu COVID-19. Cel mai îngrijorător aspect pe care încă îl analizează autoritățile de la București este cel legat de contagiozitatea asimptomatici care au încă o încărcătură virală periculoasă. Țări precum Italia, Spania sau Marea Britanie au apelat la izolarea și tratarea la domiciliu a pacienților cu forme moderate, dar sistemele de asistență medicală din aceste țări sunt diferite și net superioare organizatoric celui românesc. Pe de altă parte, China, unde s-a reușit limitarea focarelor, a adoptat o strategie de mărire a capacităților spitalicești tocmai pentru că nu a avut încredere în respectarea măsurilor de izolare la domiciliu. Între toate aceste provocări, oficialii din sănătatea românească trebuie să ia rapid o decizie pentru că nici timpul și nici ritmul de creștere a îmbolnăvirilor nu așteaptă.
Modelul italienesc, prezentat de o asistentă româncă la Medika TV: ”Avem și pacienți în coma, tratați acasă”
În Italia, țară care a eșuat în aplicarea unor măsuri de limitare a epidemiei, cadrele medicale luptă, pe toate fronturile, pentru a-i trata pe bolnavii de COVID-19. Situația dramatică este în spitale, dar nici pacienții tratați la domiciliu nu sunt în cea mai bună stare.
Magdalena Arseni, asistent medical care își desfășoară activitatea în sistemul de îngrijiri la domiciliu din Bologna, cel mai important oraș din regiunea Emilia -Romagna, a explicat la Medika TV, într-o intervenție telefonică, cum sunt îngrijiți bolnavii COVID-19 izolați acasă: ”Sistemul îngrijirilor la domiciliu exista deja, era organizat. Este un mod diferit de medicina de familie. Noi eram deja pe teren, dar s-au mai închis cabinete din ambulatoriu, iar medicii și asistentele de acolo au fost repartizați, unii către spitale, alții către noi, pe teren. În cazul pacienților care au simptome ușoare, cu temperatură 37,5, se începe imediat terapia; cu cât se acționează mai repede, cu atât pacientul are șanse să evite o stare critică. Avem și pacienți cu patologii foarte grave, la domiciliu, chiar în comă. Aceste cazuri sunt dificil de gestionat acasă.” În ceea ce privește frecvența cu care asistenții și medicii se deplasează la domiciliul acestor bolnavi, Magdalena Arseni a declarat: ”Mergem în funcție de nevoile specifice. Dimineață facem recoltări pentru analize de sânge, apoi mergem pentru perfuzii și administrarea medicației. Mergem o data sau de două ori pe zi, încercăm să evităm, pe cât posibil, să mergem de multe ori, pentru a economisi echipamentele de protecție. Eu am acum 5 din 14 colegi cu simptome ușoare de COVID-19”
Care ar fi variantele României pentru tratarea bolnavilor COVID-19 la domiciliu
Dezbaterea de la Medika Special cu privire la varianta izolării și tratării la domiciliu a unor pacienți conformați cu covidoză a arătat că România mai are de pus la punct unele aspecte până la a lua o decizie în acest sens.
Medicul primar infecționist Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, a invocat modelul Chinei care a exclus tratamentul pacienților COVID-19 la domiciliu: ”Am fost chiar săptămâna aceasta într-o teleconferință internațională pentru a vedea experiența chinezească. Chinezii au insistat pe două direcții: multe determinări și internarea tuturor celor diagnosticați. Ei nu au apelat la varianta tratării la domiciliu pentru că, și acolo, ca și la noi, lumea nu respectă regulile, probabil la fel e și în Italia, și astfel nu se poate opri lanțul de dezvoltare a pandemiei. Într-adevăr, în Europa există această tendință de a relaxa lucrurile, dar ei (n.r.-chinezii) au insistat pe faptul că experiența lor a demonstrat că spitalizarea a dat rezultatele cele mai bune. De aceea au insistat pe creșterea capacității spitalicești, prin construirea acelor spitale, în timp record.” Medicul timișorean a mai spus că strategia pe care o adoptă fiecare stat, inclusiv România, trebuie să țină cont de ”cultura populației și de nivelul de bogăție sau sărăcie al sistemului de sănătate.”
La rândul său, medicul primar infecționist militar Valeriu Gheorghiță, de la Spitalul Militar Central, a fost de părere că România va putea apela la izolarea la domiciliu a pacienților asimptomatici, după ce vor mai fi lămurite câteva aspecte legate de personalul de îngrijire la domiciliu: ”Această soluție, după cum știm cu toții, s-a luat în calcul pentru scenariul 4, în cazul în care numărul de persoane confirmate ar crește peste capacitatea unităților spitalicești. Inițial, s-a propus găsirea unor spații speciale, amenajate prin rechiziționarea unor hoteluri sau altor unități de cazare în care să fie ținute aceste persoane asimptomatice, confirmate cu COVID-19, și care să fie monitorizate de personal medical. Ulterior, s-a ajuns la soluția de a le carantina la domiciliu. În acest din urmă caz sunt discuții încă legate de cine ar trebui să asigure, mai departe, monitorizarea acestor persoane, cine le retestează pentru a le declara vindecate, cine ia decizia pentru ieșirea acelor pacienți din carantină. Sunt lucruri care acum sunt în sarcina medicului de familie și a direcțiilor de sănătate publică. Eu personal așa văd organizarea și pe mai departe, eventual cu o arondare a acestui sistem spitalelor suport COVID-19 pentru preluarea pacienților, dacă starea lor devine critică. Această soluție de monitorizare la domiciliu este una care se folosește de către alte țări, dar aceste țări au un număr foarte mare de cazuri confirmate, iar spitalele au fost redefinite pentru a trata formele de la moderate la critice.
Este o problemă și în identificarea persoanelor asimptomatice. În lipsa unui test prin PCR este foarte greu să confirmi o persoană asimptomatică, ca fiind infectată. O altă situație problematică este cea a persoanelor diagnosticate, internate, care devin asimptomatice, dar care, acum, sunt ținute în continuare în spital pentru a aștepta negativarea testelor PCR, la debarasarea de virus. Pacientul nu mai primește tratament specific, este asimptomatic, are analize foarte bune, practic el stă în spital ca la hotel. Aceasta ar fi una dintre situațiile în care putem discuta despre carantinarea la domiciliu, cu respectarea regulilor de prevenire a răspândirii virusului la alte persoane aflate în locuință.”
