Pandemia a forțat întreagă planetă să ia parte la un adevărat experiment social, fără precedent: „o nouă normalitate” de distanțare socială.
În efortul de a opri răspândirea noului coronavirus, guverne din toate țările în care a ajuns virusul au încurajat, apoi i-au obligat pe oameni la distanțarea socială sau să păstreze o distanță fizică față de cei din jur. Oamenilor li s-a spus să rămână și să lucreze de acasă ori de câte ori este posibil, să evite zonele aglomerate și să anuleze întâlnirile sociale.
Experții în comportamentul uman spun că distanțarea socială este o provocare pentru oameni, care sunt ființe sociale înnăscute, afectându-i pe cei vulnerabili la izolare sau la violență domestică.
Izolarea socială a forțat elevii să stea în săli de clasă virtuale, clienții să stea departe unul de celălalt în magazinele alimentare, angajații să combine îngrijirea copiilor cu munca de acasă, iar adunările sociale să se transfere online.
Prof. David Savage, care predă economie comportamentală în cadrul Universității din Newcastle, Australia, a declarat: „Oamenii sunt animale sociale; chiar și celor ursuzi le place să se poată plânge prietenilor și există foarte puțini pustnici adevărați în societate.’’
Nimeni nu știe acum exact când se va sfârșit pandemia, dar când se va întâmpla, oamenii vor abandona cu bucurie practicile de distanțare socială, spun experții. Cu toate acestea, unele comportamente și norme sociale ar putea să se schimbe pentru totdeauna. Lucratul de acasă ar putea deveni mai frecvent, măștile de protecție ar putea fi privite ca o normalitate, iar multe prelegeri, întâlniri și conferințe ar putea fi organizate online. De asemenea, spălatul mâinilor ar putea deveni a doua natură umană.
În Hong Kong, unde focarul rămâne puternic, populația s-a adaptat rapid la normele impuse, dar după doar câteva săptămâni experții au avertizat că oamenii au început să lase garda jos și să renunțe la mască și distanțare socială. Guvernul a fost nevoit să adopte măsuri mai stricte și să interzică întrunirile cu un număr mai mare de 4 participanți.
Donald Low, economist comportamental la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong, spune că măsurile impuse au reprezentat „o povară cognitivă și comportamentală destul de mare”. Oamenilor li s-a impus să renunțe la obiceiurile lor, situație care duce, după un timp, la „oboseală” comportamentală. „Distanțarea socială este o solicitare mare. După o lună sau mai mult de distanțare socială sau de a lucra de acasă, de a nu se întâlni cu prietenii și rudele, va interveni oboseala, iar oamenii vor reveni la vechile obiceiuri.”, a mai spus Donald Low.
Adoptarea distanțării sociale nu a fost însă peste tot la fel. Un sondaj realizat la nivel mondial de cercetători, inclusiv de la Universitatea din Warwick, Universitatea Oxford și Universitatea Princeton, a arătat că mai mult de 80% dintre oameni stau acasă și peste 90% au spus că nu participă la adunări sociale. Cele mai ridicate niveluri de distanțare socială au fost în țări precum Argentina, Ecuador și Filipine, cu niveluri mai scăzute în Belarus, Rusia și Republica Dominicană.
În Filipine, spre exemplu, guvernul a luat măsuri agresive în ceea ce privește carantina, pentru a se asigura că oamenii practică distanțarea socială. Poliția a arestat sute de persoane pentru încălcarea reglementărilor privind carantina.
Ronald del Castillo, profesor la Universitatea din Manila, Filipine, a declarat: ’’După ce perioada de carantină va lua sfârșit, mulți dintre noi ne vom spăla în continuare timp de 20 de secunde pe mâini, vom purta în continuare măști în public și poate că ne vom și feri când cineva va strănuta sau tuși. Însă, cu timpul, ne vom reîntoarce la vechile obiceiuri, cu atât mai mult dacă un vaccin va fi disponibil la nivel global.’’
În Israel, reglementările mai stricte din ultimele săptămâni au interzis oamenilor să părăsească locuințele, cu excepția unor nevoi esențiale și a muncii. Măștile de față trebuie purtate în public și a fost stabilit un număr limită de persoane care să poată participa la slujbele religioase.
Ido Erev, șeful Departamentului de Științe Comportamentale din cadrul Institutului Tehnologic din Israel, a declarat că solicitările de distanțare socială au avut inițial „un efect limitat”, cu dificultăți deosebite pentru comunitățile evreiești, mulți oameni trăind în apartamente mici și având mai mulți copii.
„Pentru a rezolva această problemă, Guvernul nostru a ales să ia măsuri extreme și să încerce să imite politicile care s-au dovedit că au avut succes în Asia de Est”, a spus el.
Erev anticipează că, pe termen lung, purtatul măștii de protecție va deveni o normalitate în Israel. Mai mult, oamenii vor accepta monitorizarea și supravegherea socială din motive de sănătate publică și vor apela la tehnologie pentru conferințe.
În Africa de Sud, poliția și armata au patrulat pe străzi pentru a se asigura că oamenii nu ies din casă. Bankole Falade, psiholog social la Universitatea Stellenbosch din Africa de Sud, a declarat că măsurile de distanțare socială au fost „în general de succes”, iar guvernul a derulat campanii de educare a publicului cu privire la necesitatea de a rămâne acasă.
“Se anticipează că lumea nu va mai fi la fel după această criză, iar utilizarea instrumentelor online, care a crescut semnificativ, va fi pe termen lung. Totuși, reacțiile oamenilor după pandemie vor depinde de personalitatea lor, de cât de mult i-a afectat criza și de cât va dura perioada de izolare’’, a declarat Bankole.
Shane Timmons, de la Unitatea de Cercetare Comportamentală a Institutului de Cercetări Economice și Sociale din Dublin, a declarat că în Irlanda s-a observat cum oamenii păstrează 2 metri distanță atunci când ies la plimbare sau alergat. S-a descoperit că oamenii sunt mai dispuși să își schimbe comportamentul atunci când li se reamintește nevoia de a proteja persoanele vulnerabile, inclusiv persoanele în vârstă și angajații din sistemul de sănătate.
’’Distanțarea socială este extremă, iar izolarea socială în special poate avea consecințe negative asupra sănătății mintale, astfel încât este important ca oamenii să încerce să rămână conectați unii cu ceilalți. Cred că Irlanda s-a asemănat cu multe țări cu privire la modul în care oamenii s-au adaptat la noile moduri de socializare. E dificil de spus dacă vor exista schimbări pe termen lung, însă practici precum purtarea măștilor de față, care nu făceau parte din cultura Irlandei, s-au schimbat’’, a spus Timmons.
În ciuda diferențelor sociale și culturale dintre țări, pandemia a făcut ca toți pământenii să fie și să acționeze la fel.
„Când vine vorba de frică, răspunsul este universal. Fie că ești din Italia sau din Hong Kong, centrul fricii din creier are aceeași dimensiune. Evoluționar și psihologic vorbind, cu toții suntem la fel’’, a declarat Donald Low de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong, potrivit scmp.com.
