Cercetătorii americani au descoperit că întreruperea producției de sfingolipide, o clasă de lipide prezentă în organism, poate duce la îmbunătățirea simptomelor neurodegenerării.
Robert Farese Jr. și Tobias Walther, doi cercetători de la Școala de Sănătate Publică T.H. Chan de la Harvard și Institutul Medical Howard Hugehs au publicat rezultatele studiului pe 13 aprilie 2020, în revista științifică ’’Proceedings of the National Academy of Sciences’’ (PNAS). Cercetările lor au arătat că în cazul șoarecilor de laborator a crescut rata de supraviețuire, iar studiul poate reprezenta un pas important pentru dezvoltarea unor tratamente pentru o serie de boli neurodegenerative.
„Am descoperit că mutațiile legate de neurodegenerare la oameni au dus la anomalii în metabolismul celular lipidic. Majoritatea cercetătorilor nu analizează lipidele și am fost destul de încântați și surprinși”, a spus Walther, directorul executiv al Platformei ’’Advanced Multiomics’’ Harvard Chan.
În cadrul studiului, Laboratorul Farese & Walther a identificat o legătură între metabolismul sfingolipidelor și o mutație care a afectat traficul de vezicule, procesul prin care moleculele sunt transportate în diferite părți ale unei celule. Se știa deja că erorile din procesul de trafic joacă un rol în bolile neurodegenerative, însă mecanismul exact al efectului nu era pe deplin înțeles.
Nu este primul studiu de acest gen întreprins în laboratorul celor doi americani. Anterior, ei arătaseră că mutațiille proteinelor retrograde asociate Golgi (GARP) duc la anomalii de sfingolipide și la creșterea celulelor, efectele putând fi inversate prin inhibarea metabolismului sfingolipidelor.
Multe boli neurologice sunt provocate de mutații ale genelor care sunt implicate în metabolismul lipidelor și au fost raportate modificări ale metabolismului lipidic în scleroza laterală amiotrofică (SLA), boala Parkinson și boala Alzheimer. Având în vedere acest lucru, Laboratorul Farese & Walther a investigat dacă modularea metabolismului sfingolipidelor afectează disfuncția celulelor.
Echipa de cercetare a folosit șoareci de laborator cu o mutație într-o proteină GARP specifică, numită VSP54, ce provoacă o boală asemănătoare cu SLA. Cercetătorii au descoperit că moleculele de sfingolipide erau toxice pentru celulele acumulate în măduva spinării a șoarecilor de laborator, precum și în fibroblastele embrionare, un tip de celulă care a fost cultivată de la șoareci. Mai mult, ei au arătat că anumite molecule implicate în metabolismul sfingolipidelor au fost înlocuite greșit în neuronii șoarecilor de laborator.
Echipa a descoperit apoi că tratarea șoarecilor cu miriocin inhibitor de sinteză sfingolipide, care este deja utilizat ca medicament antifungic și imunosupresiv, a împiedicat acumularea de sfingolipide, a redus efectele lor toxice, a îmbunătățit starea șoarecilor și, în cele din urmă, a crescut durata de viață a animalelor.
Rezultatele indică faptul că metabolismul sfingolipidelor compromise în mutațiile GARP reprezintă o posibilă cauză a neurodegenerării, iar corectarea erorilor din metabolism poate restabili funcția neuronală.
Metabolizarea sfingolipidă poate fi, prin urmare, o țintă importantă în dezvoltarea terapeutică pentru tulburări neurologice.
“Suntem optimiști, dar prudenți“, a spus Farese. ’’Poate că vizarea anomaliilor lipidice oferă un nou unghi terapeutic pentru unele boli neurodegenerative.’’, potrivit Medical Express.
