Principalii jucători din industria pharma salută identificarea unei noi formule de calcul a taxei de clawback, formulă care este agreată de toți actorii importanți din piață și care ar putea stimula producția de medicamente din România. Comisiile de Sănătate și Buget-Finanțe din Camera Deputaților au adoptat un raport comun pentru o taxă clawback plafonată și diferențiată, după cum urmează:
- 15% pentru medicamentele produse în România;
- 25% pentru medicamentele inovative;
- 20% pentru medicamentele generice.
Raportul comun al Comisiilor a fost înaintat către Biroul Permanent, pentru a fi inclus pe agenda plenului Camerei Deputaților ceea ce înseamnă că se fac ultimii pași în vederea adoptării unor modificări esențiale în calculul taxei de clawback.
Într-un comunicat de presă transmis de Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Local American Working Group (LAWG), se arată că ”decidenții politici au înțeles că medicamentele pot fi păstrate în piață prin stoparea creșterii taxei clawback și prin introducerea unui plafon diferențiat. În această perioadă de criză majoră cauzată de pandemia COVID-19, autoritățile au făcut eforturi pentru a asigura medicamentele necesare pe piața din România. Aprobarea unei formule plafonate a taxei clawback poate contribui, și după această criză, la reducere riscurilor privind accesul pacienților la medicamentele de care au nevoie.”
Jucătorii din piață consideră că, deși plafoanele aplicabile taxei clawback rămân printre cele mai mari din UE, adoptarea unei formule diferențiate va conduce la normalizarea pieței medicamentelor, accesul pacienților la tratamente, păstrarea medicamentelor în piață, păstrarea producției locale și încurajarea de noi investiții.
Taxa de clawback, în formula actuală, modificată ultima oară la finele lui 2014, dar și politica celui mai mic preț european, au viciat profund piața medicamentelor din România. Acestea două au fost principalele cauze ale dispariției de pe piață a circa 3.000 de medicamente, inclusiv 20% din numărul total de medicamente originale compensate.
Președintele Comisiei de Buget Finanțe din Camera Deputaților, Sorin Lazăr, speră că noua formulă de calcul va încuraja producția autohtonă de medicamente: ”Consider că industria autohtonă producătoare de medicamente merită, în contextul actual internațional, un sprijin total din partea factorului politic. Sper ca această lege, odată promulgată, să fie un stimulent pentru producătorii de medicamente inovative, să creeze capacități de producție în România și-de ce nu?- cercetarea românească în domeniu să fie relansată. Să nu uităm că, odată, România era unul dintre actorii semnificativi în producția de medicamente. Mai mult decât atât, această lege este o gură de oxigen absolut necesară producătorilor români de medicamente, deocamdată generice, cu speranța că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, aceștia vor putea produce și medicamente inovative.”
De notat că președinții celor două comisii de specialitate sunt parlamentari PSD. Este de văzut, la votul în plen, dacă noua formulă va avea o susținere majoritară.
Producătorii de medicamente fac apel la un sprijin larg. ”Asociațiile APMGR, ARPIM și LAWG solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților includerea cu prioritate pe agenda plenului Camerei Deputaților a acestei inițiative legislative (PLX 78/2020) și solicită sprijin din partea tuturor partidelor politice parlamentare pentru aprobarea acesteia, contribuind astfel la stoparea creşterii taxei clawback și implementarea măsurii de clawback diferențiat și plafonat, pentru a păstra medicamentele în piață și producția locală funcțională… Este esențial ca partidele parlamentare să conștientizeze că, fără implementarea măsurii de plafonare și diferențiere a taxei clawback, criza medicamentelor se va adânci.”
