În contextul în care crește alarmant numărul îmbolnăvirilor cu coronavirus, numai în ultimele 24 de ore, fiind confirmați cu COVID -19 aproape 300 de români, Ministerul Sănătății a aprobat marți ordinul privind măsurile ce trebuie luate pentru pregătirea spitalelor dar și lista unităților de suport pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2. Astfel, potrivit ordinului de ministru, 57 de spitale, secţii exterioare, corpuri de clădire, 44 de maternităţi, 60 de spitale şi centre pentru dializă din toate judeţele ţării şi din Bucureşti sunt desemnate unităţi de suport pentru tratarea COVID-19. În aceste unități de suport vor fi duși și tratați, după aglomerarea secțiilor și spitalelor de boli infecțioase, românii confirmați cu coronavirus care au și alte afecțiuni (ex. afecțiuni cardiace, ortopedice, etc) și necesită îngrijiri medicale și pentru acestea.
Într-o primă etapă, spitalele de suport desemnate reprezintă unităţi sanitare fără importanţă de urgenţă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale. Au fost incluse în reţeaua de spitale de suport, unităţi municipale/orăşeneşti şi spitale din alte judeţe preponderent cele cu secţii de Boli Infecţioase, precum şi spitalele din alte reţele, decât ale Ministerului Sănătăţii (Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private).
“Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor a fost elaborat de specialiştii din cadrul comisiilor de specialitate ATI, boli infecţioase şi specialişti din cadrul Ministerului Sănătăţii, pe baza recomandărilor OMS si CE. Am cerut managerilor unităţilor sanitare, dar şi direcţiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanţă să aducă la cunoştinţa personalului medical şi auxiliar, în mod repetat, procedurile ce trebuie urmate în această situaţie de criză, toate măsurile existente în planul de măsuri, în special reglementările privind măsurile de prevenţie şi utilizarea corectă, în funcţie de expunere, personalului medical, dar şi auxiliar”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.
Iată care sunt spitalele suport în fiecare județ în parte!
Ordinul de ministru aprobat marți pentru pregătirea spitalelor de suport care să asigure îngrijirea pacienților critici (în cazul extinderii crizei și depășirii capacității spitalelor de boli infecțioase) prevede exact cum trebuie gestionate cazurile confirmate.
- În situația apariției de cazuri critice ce necesită internare în compartimentele ATI ale spitalelor de boli infecțioase se va asigura prelurea cazurilor critice din aceste compartimente, altele decât cele cu COVID-19, de către serviciile ATI din localitate/județ/regiune.
- Stabilirea unităților sanitare cu paturi care au secție ATI și linie de gardă ATI și care vor prelua cazuri critice la nevoie, atunci când capacitatea serviciuluu ATI a Spitalului de Boli Infecțioase este depășită.
- Raportarea numărului de paturi ATI din fiecare unitate sanitară cu paturi atât de stat cât și privată precum și a numărului de paturi din spital care dispun de sursa de oxigen și aer comprimat funcțional.
- Identificarea unor zone, de exemplu bloc operator, saloane de izolare, din spitalele cu secții ATI unde activitatea ATI să se poată extinde la nevoie pentru asigura îngrijirea pacienților critici cu COVID-19, preferabil într-o zonă separată de spațiul în care sunt îngrijiri pacienți critici cu alte patologii.
- Asigurarea aprovizionării, prin procedură de urgență, cu medicamente materiale sanitare, echipamente individuale de protecție, reactivi, atunci când nu există contracte de aprovizionare în derulare.
Ordinul privind pregătirea spitalelor suport prevede și măsuri de protejare a personalului, modul în care va fi asigurat personal medical suficient și ce conduită trebuie să adopte acesta. Managerii de spitale trebuie să instruiască personalul, atât teoretic, cât și practic (prin simulări) cu privire la modul de utilizare a echipamentului individual de protecție (PPE), iar folosirea acestuia de către medici și asistente va fi una rațională, conform unui ghid deja elaborat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
Spitalele suport trebuie asigurate cu medici infecționiști și pneumologi care, la nevoie, vor fi detașați din alte spitale din județ, iar în cazul secțiilor ATI este prevăzută repartizarea medicilor de specialitate, din blocul operator, o dată cu reducerea activităților chirurgicale în sălile de operații din aceste spitale.
Ordinul face referire și la adoptarea de către personalul medical a unor ”măsuri de precauție suplimentare pentru a se proteja și a preveni transmiterea în timpul îngrijirilor medicale.” Pentru a economisi pe cât posibil echipamentele de protecție, există și recomandări referitoare la anumite intervenții ale personalului medical. De pildă, în saloanele cu pacienți cu COVID-19 nu intră personal care nu este implicat în îngrijirea directă a bolnavilor. În mod ideal, se vorbește și despre interzicerea vizitatorilor în saloanele cu acești bolnavi, dar, dacă nu este posibil, se recomandă restricționarea accesului și a timpului de vizită. Obligatoriu, vizitatorii trebuie supravegheați de personal la îmbrăcarea și îndepărtarea echipamentului de protecție precum și la igiena mâinilor, după vizită. Ordinul reglementează clar, pe secții și specificul acestora, care sunt angajații care intră în saloanele cu bolnavi COVID-19, pentru ce fel de activități și ce echipament trebuie să poarte.
Este reglementată inclusiv conduita pacienților, în așteptarea și în timpul consultului de specialitate, în policlinici, când merg la laboratoare sau în alte spații destinate investigațiilor. Pacienții care au simptomatologie respiratorie trebuie să poarte mască și să respecte o distanță de minimum un metru față de celelalte persoane. De asemenea, nu trebuie să fie lăsați să aștepte în sălile de așteptare ale spitalelor sau policlinicilor, ci trebuie conduși în izolatoarele de care dispun unitățile medicale respective.
Documentul vorbește explicit despre riscurile de infectare a personalului medical. Există și un ghid de evaluare a acestui risc. Personalul medical trebuie să își ia temperatura de două ori în decursul a 24 de ore și să fie foare atent la apariția unor simptome precum durerea în gât, tusea, mialgia sau dificultățile de respirație. Această simptomatologie trebuie evaluată de fiecare dată, la intrarea în tură, iar prezența simptomelor obligă angajatul să anunțe superiorii imediat. Monitorizarea personalului medical trebuie făcută și de către reprezentanții direcțiilor de sănătate publică, cel puțin o dată la 24 de ore, în cazul personalului cu risc mare/mediu de expunere.
Ghidul detaliază și condițiile în care se analizează expunerea la infecție, în funcție de care se poate decide autoizolarea personalului medical pe o perioadă de 14 zile.
