Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR), dr. Dragoş Damian, a anunţat marţi în conferinţă de presă declanşarea unor măsuri de contestare a taxei clawback.
‘Menţinerea acestei taxe în forma actuală poate avea efecte deosebit de grave pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente sau limitând accesul populaţiei la medicamente cu preţuri rezonabile, dar şi pentru producătorii de medicamente generice din România, care vor fi nevoiţi să-şi reconsidere portofoliile de medicamente şi să reducă locurile de muncă cu aproape 1.000’, a afirmat preşedintele asociaţiei.
În forma sa actuală, taxa este injustă şi ilegală pentru că are ca bază de impozitare preţul de raft, care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii şi TVA. În plus, este calculată pe baza unor date eronate, furnizate în mod netransparent de CNAS, susţin reprezentanţii APMGR.
Potrivit acestora, consecinţele aplicării acestei taxe vor fi deosebit de grave, pe lângă efectele sociale existând şi efecte economice majore asupra producătorilor de medicamente generice, majoritatea acestora având unităţi de producţie în România care asigură peste 8.000 de locuri de muncă.
Preşedintele APMGR apreciază că această taxă este ‘o povară fiscală mai mare’, împreună cu preţurile reglementate prin lege la cel mai scăzut nivel din UE, şi un efect negativ asupra fluxului de numerar (taxa se plăteşte de 4 ori pe an, iar decontarea se face la 300 de zile) şi va declanşa o reevaluare a activităţilor companiilor producătoare de medicamente generice.
‘Companiile vor reevalua portofoliul de produse, ajungând cel mai probabil să elimine produsele mai puţin profitabile, cu efecte asupra populaţiei, al cărei acces la tratament va fi limitat. Investiţii de sute de milioane de euro vor fi puse în aşteptare sau anulate, pentru că nu se pot stabili planuri de afaceri pe termen mediu şi lung fără a cunoaşte valoarea exactă şi durata de aplicare a acestei taxe definită de FMI drept ‘temporară”, atrage atenţia Damian.
Pentru a limita efectele negative ale acestei taxe, APMGR solicită autorităţilor aplicarea imediată a următoarelor măsuri: considerarea preţului de producător ca bază de calcul a taxei, excluzând adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor şi TVA, corelarea termenului de plată a taxei cu cel al decontării, stabilit în acest moment de Contractul Cadru la 210 zile. În plus, susţine asociaţia, este necesară elaborarea unui plan de reducere eficientă a termenelor de plată conform dispoziţiilor Directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale.
Asociaţia solicită de asemenea crearea unui mecanism transparent în vederea monitorizării proceselor de înregistrare a documentelor şi fluxului de numerar la nivelul farmaciilor şi spitalelor, astfel încât să poată fi garantată acurateţea datelor furnizate de CNAS şi stabilirea unui plafon maxim al valorii taxei plătite într-un an de către companiile producătoare de medicamente generice, pentru încurajarea folosirii acestora ca măsură pentru reducerea deficitelor bugetare şi asigurarea accesului pacienţilor la medicamente cu preţuri accesibile, în concordanţă cu politicile asumate ale guvernului, practicile europene şi recomandările FMI.
Dragoş Damian a menţionat că reprezentanţii APMGR au avut întâlniri la Comisia de sănătate a Senatului şi acolo au fost reţinute o parte din propunerile făcute de asociaţie, între care plafonarea taxei la 5% pentru medicamentele generice, dar din 2014.
Preşedintele APMGR a accentuat asupra faptului că s-a plătit prima taxă pentru trimestrul patru din 2011 iar sumele sunt foarte mari, dar nu se ştie ce se plăteşte prin această taxă.
‘Datele pe care le-am primit de la CNAS cu privire la taxa pe care am plătit-o erau eronate, nu corespund cu datele noastre, erau medicamente care nu se mai comercializează de un an, medicamente care din datele noastre nu au fost importate. Termenul de plată a fost pe 27 februarie pentru medicamentele comercializate în trimestrul patru 2011. S-ar putea ca pentru anumite medicamente să plătim de două ori, pentru că pentru trimestrul patru a fost o metodologie de calcul, respectiv plata medicamentelor decontate iar pentru trimestrele unu şi doi ale aceluiaşi an plata pentru medicamentele vândute’, a precizat Dragoş Damian.
Bugetul pentru 2011 a fost de 4 miliarde de lei, cu un deficit de 1,5 miliarde de lei, a explicat Dragoş Damian, adăugând că bugetul pentru 2012 este la fel ca anul trecut, de 5,6 miliarde de lei, nu au mai fost daţi bani suplimentari pentru medicamente, ceea ce poate însemna fie o restrângere a prescrierile, fie a numărului celor care se pot îmbolnăvi, tot ce se prescrie în plus imputându-se producătorilor.
În legătură cu poziţia APMGR, ministrul Sănătăţii, Ladislau Rittli, a declarat că va avea o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiei, împreună cu cei ai CNAS şi ai Ministerului Finanţelor.
