Problema centrală a viitorului proiect de lege a Sănătăţii este aceea a definirii pachetului medical de bază, a declarat, vineri, la Sighişoara, preşedintele Fundaţiei Creştin-Democrate, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe.
”Dezbaterea pe reforma sistemului de sănătate se concentrează mai cu seamă pe raportul public-privat. Adică cât la sută din sistem ar putea să fie privatizat de guvern, cât trebuie să rămână în administrarea statului. Nu am un răspuns la întrebare aceasta, trebuie să vină experţii în domeniu, să facă un studiu de impact, dar problema centrală este aceea a definirii pachetului medical de bază, adică un pachet care să acopere riscurile pentru orice pacient, care să ne permită să supravieţuim în caz de maladie, indiferent că suntem bogaţi sau mai puţin bogaţi, săraci sau şomeri şi aşa mai departe, suntem oameni. Umanitatea nu poate fi salvată fizic şi spiritual numai de acest pachet de bază, putem desena şi negocia conţinutul acestui pachet, pentru că am văzut ce se întâmplă în alte state”, a declarat Baconschi, la deschiderea simpozionului ”Statul şi Biserica, parteneri în asistenţa socio-medicală”.
Acesta a precizat că există lucruri de care oamenii se pot dispensa şi nu trebuie incluse în pachetul de bază, cum ar fi implanturi dentare sau anumiţi ochelari.
”E vorba de ce intră în pachetul de bază fără de care eşti mort dacă nu ai acoperire medicală. Prin urmare subfinanţarea acestui pachet de servicii medicale de bază trebuie să înceteze. Nu putem să îl finanţăm corespunzător numai din contribuţii CAS. E nevoie şi de o mai mare angajare a statului din bugetul naţional pentru a ajunge la procentul alocat sănătăţii echivalent cu celelalte state membre ale UE”, a subliniat ministrul.
Teodor Baconschi a arătat că nu trebuie descurajată competiţia, pentru că şi în sistemul sanitar, ca şi în alte domenii, ”monopolurile sunt un dezastru, o sursă de corupţie, de risipă, de stagnare”.
”Viziunea aceasta ca o parte din serviciile medicale într-o liberă competiţie cu standarde de cost definite este corectă. Nu cred că putem să cerem doar statului – aşa cum nu putem să cerem nici bisericii – să se ocupe de toate aspectele bolii, de toate patologiile, de tot ce înseamnă patologia umană. De aceea sunt în favoarea acestei diversificări, evident trebuie să definim la nivelul experţilor un studiu de impact”, a precizat Baconschi.
Acesta spune că nu este adeptul ”turismului medical” în Austria, ci al creării condiţiilor de tratare corectă în România, şi a atras atenţia asupra modului în care sunt plătiţi medicii şi a exodului acestora în străinătate.
”Cert este că situaţia în care ne găsim astăzi, cu turism medical în Austria, sunt firme specializate care îţi ocupă locul în clinici. Fără să fiu sărac nu îmi permit turism medical în Austria (…). Trebuie să găsesc la mine în ţară nişte soluţii în caz că am nevoie de un tratament mai scump. La fel, e un risc enorm să vedem exodul medicilor continuând într-un ritm dezastruos pentru noi. Am avut un pol de excelenţă în şcoala de medicină românească. (…) Acest atuu e pe punctul să se piardă tocmai pentru că salariile medicilor, medicul nu e pus la locul lui în societatea românească (…) Exodul medicilor va continua şi vom rămâne fără un raport corect de medici la mia de locuitori”, a subliniat Teodor Baconschi.
Pentru dezbaterile din cadrul simpozionului de la Sighişoara au fost depuse şi o serie de propuneri scrise, printre care figurează şi domeniile în care biserica ar trebui să sprijine sectorul medical.
Potrivit propunerilor formulate de dr. Mircea Chiorean, din Târgu Mureş, biserica ar trebui să colaboreze la finanţarea unor secţii de îngrijiri paliative pentru bolnavii din marile spitale. Prin înfiinţarea acestora s-ar degreva secţiile spitalelor, în special cele de terapie intensivă, şi s-ar face economii substanţiale.
Dr. Chiorean a mai arătat că în contextul conceptului actual de medicină preventivă individuală intenţionează lansarea la Târgu Mureş a unui centru pilot, după modelul SMURD. Acesta consideră că generalizarea la nivelul întregii ţări a conceptului de medicină preventivă individuală, care să beneficieze de sprijinul Ministerului Sănătăţii, ar putea duce atât la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, cât şi la economii substanţiale. Conform propunerii, pe lângă aceste centre de medicină preventivă individuală biserica ar urma să înfiinţeze o serie de ”rezerve de rugăciune”.
O altă propunere a vizat reformarea radicală a sistemului actual de asigurări de sănătate, prin înlocuirea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu o bancă comercială, sub patronajul statului şi a societăţii civile.
