AGERPRES: Cum au perceput reprezentanţii salariaţilor, respectiv Federaţia Sanitas hotărârea guvernului privind îngheţarea salariilor?
Ion Bazac: Federaţia Sanitas e un partener al Ministerului Sănătăţii şi cred că toţi au înţeles că trăim în aceeaşi ţară şi că dificultăţile economice înregistrate la nivelul economiei se reflectă inevitabil şi în zona socială. Pe de altă parte, există un tip important de avantaj în legătură cu modul în care sunt finanţate spitalele, ele nefiind finanţate din bugetul statului, ci din fondul asigurărilor sociale de stat, considerate a fi finanţate din fonduri proprii. Asta înseamnă că personalul medical din spitale beneficiază în continuare de fondurile existente pe de o parte, pe de altă parte le-am mai transmis un mesaj destul de important: că nu se vor reduce locurile de muncă, ceea ce cred că, în condiţii de criză, prezintă într-adevăr o valoare adăugată extrem de mare.
AGERPRES: Pentru că aţi spus că finanţarea este asigurată de către fond, managerii sunt interesaţi întâi să plătească salariile şi apoi de serviciile medicale. În prezent am primit semnale de la bolnavii cronici că nu mai au asigurat tratamentul, cazul Programelor naţionale pentru hemofilie şi SIDA.
Ion Bazac: Eu am spus următorul lucru şi am luat această decizie împreună cu comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii şi cu asociaţiile bolnavilor: la programul pentru SIDA, având în vedere criza economică şi faptul că am putea obţine preţuri extrem de avantajoase, distribuţia medicamentelor se va face prin farmaciile cu circuit închis pe de o parte, şi a fost dorinţa pacienţilor să se întâmple aşa, pe de altă parte, o să facem o licitaţie naţională centralizată şi în felul acesta vom putea obţine preţuri mai bune, iar cu economiile pe care le-am putea obţine, să tratăm mai mulţi pacienţi. Asta a fost filosofia, am convenit împreună cu ei acest lucru şi o să mă ţin în continuare de ceea ce le-am promis. Evident că spitalele au posibilitatea să cumpere în continuare medicamente, programele au fost aprobate, nu se pune problema lipsei de finanţare ci, pur şi simplu, comisia de specialitate HIV/SIDA a Ministerului Sănătăţii trebuie să organizeze, într-un interval foarte scurt, licitaţia centralizată pentru aceste produse.
AGERPRES: Care încă nu s-a organizat…
Ion Bazac: Nu s-a realizat pentru că programele Ministerului Sănătăţii au fost aprobate de Guvern în urmă cu trei săptămâni şi, ulterior, din cauza rectificării bugetare, s-au mai transferat nişte sume fondului de asigurări de sănătate în şedinţa de guvern de marţi. Asta înseamnă că începând cu 1 mai, ele vor fi în vigoare şi se vor putea organiza aceste licitaţii. Organizarea ei, însă, nu împiedică derularea în continuare a programelor prin modalitatea în care se desfăşurau şi până acum.
AGERPRES: Câte programe naţionale sunt finanţate direct de Ministerului Sănătăţii?
Ion Bazac: Există 22 de programe şi am anunţat că două sunt programe noi. Este vorba de un program de prevenire sau de screening al cancerului de sân şi de screening al cancerului de col – sunt împreună – iar cel de-al doilea este un program de prevenţie cardiovasculară.
Primul va intra în vigoare la 1 iulie şi preconizăm ca în anul acesta să facem screening-ul cancerului de col la 600.000-700.000 de femei, între 24 şi 64 de ani, după reglementările OMS, şi, după calculele specialiştilor, vom putea efectua şi screening al cancerului de sân la 25.000 de femei.
AGERPRES: În aceeaşi grupă de vârstă?
Ion Bazac: Aproape în aceeaşi grupă de vârstă, între 35 şi 60 de ani. Este un început. Numărul acesta este legat şi de faptul că perioada la care facem referire este mai mică. Programul de prevenţie cardiovasculară va intra în vigoare la 1 iunie.
O echipă condusă de prof. dr. Dan Vinereanu şi prof. dr. Dan Gaiţă lucrează la acest program care este integral transpunerea unui program al UE. El se va adresa, ca servicii medicale, asistenţei medicale primare. Este un lucru important, cred că putem realiza în mod evident un screening al afecţiunilor şi al bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare, lucru care până acum s-a întâmplat numai scriptic în Programul de Evaluare a Stării de Sănătate.
AGERPRES: Au trecut aproape patru luni de când sunteţi ministru al sănătăţii. Aţi dorit să respectaţi nişte termene, aţi şi făcut-o. Cum aţi caracteriza această perioadă?
Ion Bazac: Din punct de vedere politic, a fost o perioadă foarte densă, pentru că atât programul electoral al acestei alianţe şi al fiecărui partid în parte, cât şi programul de guvernare s-au adresat unei economii şi unei societăţi româneşti foarte stabile şi cu un anume ritm de creştere. Ulterior, criza economică ne-a făcut să ne schimbăm foarte multe planuri. Dar într-un sistem social aşa cum este cel de sănătate, eu aş caracteriza perioada asta extrem de responsabilă, pentru că în calitate de ministrul al Sănătăţii nu îmi este deloc indiferent modul în care criza economică afectează inclusiv acest sector şi vorbesc aici atât din punct de vedere al personalului medical, care are un anume tip de aşteptări după 20 de ani, cât şi din punct de vedere al pacienţilor. Până la urmă, ministrul Sănătăţii este, în primul rând, ministrul pacienţilor şi al populaţiei, care au aşteptări imense în legătură cu o schimbare profundă în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor medicale în România. Şi, de fapt, acesta este misiunea mea esenţială ca ministru, indiferent de restul promisiunilor. Contează foarte mult percepţia pe care oamenii o au despre măsurile pe care intenţionăm să le luăm sau pe care le-am luat şi acesta este scopul meu principal.
AGERPRES: În cadrul măsurilor pe care le aveţi în vedere se numără şi introducerea co-plăţii. Cel puţin din cât percepem noi până acum, oamenii sunt cam speriaţi de această co-plată. Aveţi în vedere o anume sumă?
Ion Bazac: N-aş vrea să discut despre asta. Suntem exact la faza la care elaborăm pachetul de servicii şi definim foarte clar ceea ce ar trebui să reprezinte co-plata. Este extrem de devreme acum să cuantificăm nişte sume. Pe anumite modele deja am lucrat, dar cred că până la sfârşitul lunii mai, vom putea să avem o idee foarte clară asupra dimensiunii co-plăţii şi asupra avantajelor pentru populaţie. Din punct de vedere al sistemului de sănătate, în mod sigur co-plata este unica soluţie pentru ca sistemul să intre pe baza performante, pe criterii competitive.
AGERPRES: Aţi vorbit despre criterii, acestea încă nu există…
Ion Bazac: Nu există, sunt în elaborare aceste ghiduri clinice şi protocoale terapeutice şi ele vor fi gata la 1 iunie, cum am promis. Ele sunt fundamentul realizării pachetului de servicii. Fără ele, probabil că acest lucru este imposibil de realizat. Unul dintre criteriile esenţiale în ceea ce priveşte finanţarea diferenţiată a spitalelor va fi legat de modul în care aceste spitale aplică aceste ghiduri. Şi, în mod evident, ele vor fi diferenţiate în funcţie de aplicare sau nu, ori aplicarea parţială a acestor ghiduri şi protocoale. Nici în zona asta nu vreau să inventăm noi lucrurile. Ghidurile sunt europene, am cerut comisiilor care se ocupă de realizarea lor să le folosească pe cele europene, am cerut şi Colegiului Medicilor, care este partener în elaborarea acestor ghiduri să ţină cont de cele europene. Eu sper ca la 1 iunie, pentru primele 10 patologii, aşa cum am promis, să fie gata ghidurile şi să le putem promulga, astfel încât să fie aplicabile în spitale.
AGERPRES: Colegiul Medicilor are ceva de spus în legătură cu salarizarea medicilor, susţinând că ei sunt acum percepuţi ca funcţionari publici, şi acest lucru nu este corect.
Ion Bazac: Nu sunt percepuţi ca funcţionari publici atâta timp cât spitalele nu sunt considerate a fi finanţate din bugetul statului, dar pe de altă parte, ştiţi bine că există o decizie politică fermă de realizare a unei legi unice de salarizare în domeniul public şi acolo va fi extrem de bine precizată poziţia medicului, atât din punct de vedere al salarizării, cât şi al ierarhiei în societate. E o lege care foloseşte modelul german al salarizării care se pare, este modelul cel mai bine implementat,cel mai transparent şi cel mai corect. S-a decis la nivel politic, în coaliţia de guvernare, că Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru aceste legi.
AGERPRES: Şi legea asigurărilor de sănătate a fost făcută după modelul german. S-a dovedit că nu a fost foarte bun modelul şi au fost aduse modificări .
Ion Bazac: Sigur, dar acele modificări le-a făcut inclusiv Germania, ceea ce este de luat în seamă. Sigur că legea asigurărilor de sănătate, aşa cum a fost ea realizată în 1997, a fost un pas important şi s-a făcut cu sprijinul Băncii Mondiale, la fel cum şi astăzi tot cu sprijinul Băncii Mondiale încercăm să o corectăm.
Eu am promis că la 1 iulie pachetul de servicii va fi gata, am promis că la 1 iulie definiţia co-plăţii va fi stabilită, vom face o campanie de informare foarte temeinică ulterior, astfel încât la 1 septembrie să putem implementa aceste acte normative. De ce n-o facem de la 1 ianuarie? Pentru că în trimestrul IV vom avea posibilitatea să vedem cum funcţionează şi dacă este ceva de corectat, să putem să corectăm de la 1 ianuarie. Nu ştiu dacă ceea ce vom elabora acum este cel mai bun pachet de servicii sau pachetul de servicii ideal, dar filosofia mea este simplă – că trebuie să începem şi, ulterior, dacă există corecţii, le vom face.
AGERPRES: De ce trebuie neapărat ca managerii de spital să aibă funcţie politică?
Ion Bazac. Din punctul meu de vedere, managerii de spital trebuie să fie profesionişti în domeniu. Eu am spus de la bun început că-mi doresc reîntoarcerea profesioniştilor în sistem. Cred în continuare că cei mai buni manageri de spital sunt medicii. Am spus că vom face o lege a sănătăţii publice odată cu realizarea acestor modificări legislative şi că ne vom întoarce la sistemul tradiţional de conducere a spitalelor din România care a funcţionat dintotdeauna. Pe de altă parte, împreună cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică de la Paris, cu care avem un protocol de colaborare, o să încercăm să creăm în România, începând cu anul universitar următor, o Şcoală Naţională de Sănătate Publică la Bucureşti, care să pregătească în sistem post-universitar, pe o perioadă de 24 de luni, manageri adevăraţi pentru sistemul de sănătate. Asta nu înseamnă exclusiv managerii de spital, ci în general managerii sistemului de sănătate, care sunt pe toate categoriile de unităţi sanitare şi care, în principiu, după doi ani de specializare post-universitară, trebuie să aibă cunoştinţe necesare ca să poată gestiona un serviciu social şi un sistem de sănătate. Aici văd eu rolul profesioniştilor şi, fără a critica pe cineva, cred că un curs de două săptămâni de management sanitar nu este suficient ca să poţi avea cunoştinţe temeinice în ceea ce reprezintă deciziile în sistemul de sănătate.
AGERPRES: Anul trecut încă era în discuţie şi într-o discuţie destul de aprinsă, situaţia cabinetelor medicale pe care ar trebui să le preia medicii de familie. Aţi evaluat ce se întâmplă acum?
Ion Bazac: Sigur că am evaluat acest lucru şi intră între priorităţile procesului de descentralizare cu condiţia ca autorităţile locale, care ar trebui să fie implicate inclusiv în procesul de vânzare a acestor cabinete medicale, să se asigure că destinaţia lor rămâne asistenţă medicală. Este o condiţie esenţială.
AGERPRES: Dar preţul? De unde va porni?
Ion Bazac: Au fost extrem de multe probleme, am şi eu multe informaţii în legătură cu acest subiect. Tocmai acesta este şi motivul pentru care ordonanţa, care a ajuns la Parlament, este încă blocată la Comisia de sănătate, tocmai pentru a putea găsi calea cea mai bună de efectuare a aceastei vânzari, dacă se respectă profilul existent al activităţii.
AGERPRES: Câte cabinete au fost preluate de medici?
Ion Bazac: Nu au fost preluate extrem de multe. Din informaţiile mele sunt de ordinul a câteva sute, multe sunt încă în proprietatea autorităţilor, multe sunt în diverse faze legale de litigiu, dar cred că în acest moment, autorităţile locale – şi o să le obligăm prin lege – să se implice mult mai mult în ceea ce reprezintă atât finanţarea acestora, asigurarea utilităţilor cel puţin, cât şi în construirea de noi dispensare. În definitiv, cred că este interesul autorităţii să poată construi un nou cabinet medical sau un nou dispensar şi ulterior să-l comodeze medicului, pentru a avea asistenţă medicală primară în zona respectivă.
AGERPRES: Care este situaţia cabinetelor medicale şcolare?
Ion Bazac: Se simte nevoia reinventării reţelei de sistem medical şcolar. În luna decembrie a fost trecută la autorităţile locale, ulterior eu le-am preluat şi sunt, în acest moment, la Ministerul Sănătăţii, sunt finanţate de Ministerul Sănătăţii tocmai pentru a asigura continuitatea în finanţare, în special pentru a nu pierde cadrele medicale. Aici, atât reţeaua stomatologică şcolară cât şi reţeaua medicală au un rol extrem de important, dacă vrem să discutăm despre programe de prevenţie şi profilaxie, în special în această categorie specială ce o reprezintă şcolarii. Şi aici voi avea o gândire diversă în procesul de descentralizare, pentru că eu cred că această reţea va trebui, în primul rând, diferit finanţată, şi în al doilea rând, trebuie să avem o politică nouă în legătură cu asigurarea de personal, chiar şi cu personal mediu. Este nevoie ca aceste cabinete să fie reînfiinţate acolo unde au fost desfiinţate şi deci, împreună cu autorităţile locale şi cu acordul Ministerului Educaţiei, va trebui să facem acest lucru pentru că şcolile sunt în subordinea autorităţilor locale şi cred că rolul asistenţilor sociali, al asistenţilor comunitari – care în momentul acesta există pe lângă primării – va trebui să se modifice. În noua lege a sănătăţii publice vom defini foarte clar aceste roluri. E păcat ca persoane pregătite care în momentul acesta sunt angajate ale autorităţilor locale să nu fie folosite. Sunt zone în care este un deficit de personal.
AGERPRES: Se vorbeşte despre o criză a sângelui. Este reală?
Ion Bazac: Eu vă contrazic. Am spus, sunt două aspecte de luat în seamă atunci când discutăm despre donarea de sânge. În primul rând, din cauza crizei economice nu mai avem o criză a sângelui în acest moment şi informaţia mea este din interiorul reţelei de hematologie: avem un exces de donatori de sânge, tocmai datorită faptului că din păcate, în România, în acest moment, donarea este – să spunem – contra cost, se eliberează acele tichete speciale. În condiţiile economice severe, grele, evident sunt destul de mulţi doritori să vină să doneze sânge. Pe de altă parte, există această problemă că sângele pe care-l colectăm, este de la persoane imunodeprimate sau tarate şi avem costuri foarte mari în legătură cu testarea sângelui, mult mai mari decât estimam. Ideal ar fi – şi aşa se întâmplă în toată Uniunea Europeană – ca donarea să fie voluntară. Este şi o propunere a Institutului de Hematologie în acest sens şi a comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii. În acest moment discutăm un parteneriat cu Crucea Roşie Română pe acest subiect şi cred că o campanie de informare, împreună cu o campanie de donare de sânge voluntară, mobilă, aşa cum se întâmplă în toate ţările UE, o să înceapă şi în România din această toamnă.
Crucea Roşie doreşte să facă acest lucru în cinci mari centre universitare, mai ales pe perioada verii, inclusiv pe litoral, Ministerul Sănătăţii se va ocupa de logistică, astfel încât acest eveniment să aibă succes. În ţările UE, în pieţele publice sunt celebrele camioane pentru donarea voluntară de sânge. Crucea Roşie vrea să foloseasă acest model, noi asigurând doar logistica, şi să susţinem acest proiect. Dacă el va funcţiona, ne vom gândi cum să realizăm un proiect de lege privind donarea voluntară de sânge. A fost o încercare, la începutul anului 2005, dar s-a generat o criză de sânge şi cred că abordarea informaţiei la momentul acela a fost, probabil, greşită şi ar trebui să fim atenţi la modul cum comunicăm public.
AGERPRES: Ce se întâmplă cu consolidarea spitalelor?
Ion Bazac: Legat de consolidarea spitalelor, am spus de multe ori că interesul strategic este să avem o reţea de spitale care să corespundă standardelor europene din punct de vedere al dotării, dar şi din punct de vedere al asigurării seismologice. În prezent sunt extrem de multe spitale care nu corespund şi 80% dintre ele probabil că ar avea probleme în cazul unui cutremur. Important este ca unităţile de primiri urgenţe, sălile de operaţii şi secţiile de terapie intensivă să fie cele care să fie în principal consolidate. Spitalele trebuie să aibă rezervoare de apă potabilă, staţii de epurare şi generatoare, acestea sunt dotări pe care UE le impune pentru situaţiile de urgenţă şi va trebui într-un fel să reglementăm acest lucru. Spitalele de urgenţă fac parte din cele 20% care sunt consolidate.
În plus, anul acesta mai avem în vedere consolidarea a 22 de maternităţi, consolidare şi reabilitare. Este un proiect al Băncii Mondiale care va începe în luna septembrie şi se întinde pe o perioadă cuprinsă între 6 şi 24 luni. Dacă va funcţiona, acest proiect va fi extins.
Spitalele neperformante vor fi convertite. Acest model a fost practicat de foarte multe ţări, şi Franţa l-a practicat cu succes. Sunt multe spitale de monospecialitate, care nu au echipamentele necesare, nici măcar la nivelul standardelor, multe secţii care nu îşi justifică prezenţa.
Odată cu implementarea noii legi a sănătăţii publice, vor fi transformate în alt gen de centre de asistenţă medicală, fie în centre medico-sociale, cu definirea foarte clară a acestei activităţi, fie în centre multifuncţionale, care sunt recomandate a fi înfiinţate de către Banca Mondială. Acestea sunt nişte centre de diagnostic şi tratament, care cuprind şi un staţionar cu paturi, ambulanţe pentru urgenţe pentru a face faţă unei patologii. În general, aceste spitale mici sunt cam la 20 de km de spitale municipale sau judeţene şi astfel, o parte din problemele medicale se vor putea rezolva, evident cu implicarea comunităţii.
Săptămâna viitoare, în şedinţa de guvern, vom aproba strategia de descentralizare în sistemul de sănătate, care cuprinde foarte clar o gradualizare a descentralizării pe de o parte, iar pe de altă parte, cuprinde şi organizarea Institutului Naţional de Sănătate Publică, acesta urmând să preia din direcţiile de sănătate publică partea care trebuie să rămână în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, aşa cum se întâmplă în toată lumea.
Spitalele vor trece în proprietatea autorităţilor locale, de la 1 ianuarie, pentru că este un proces care trebuie să se realizeze temeinic, o dată cu aprobarea legii sănătăţii publice, care defineşte foarte clar rolul fiecărui finanţator din sistemul de sănătate – cum vor fi numiţi directorii, cine îi numeşte, care sunt criteriile după care se face numirea. Acestea vor trece la autorităţile locale, împreună cu fila de finanţare de la Ministerul Sănătăţii. Reabilitarea şi utilităţile vor trebui finanţate de autorităţile locale, liniile de investiţii vor trece la acestea direct de la Ministerul de Finanţe.
AGERPRES: Ce se va întâmpla cu Secţia de Terapie Intensivă de la Institutul „Nicolae Paulescu”? Va fi desfiinţată?
Ion Bazac: Nu. Prof. dr. Şerban Bubenek, împreună cu secretarul de stat dr. Aurel Nichita, caută o soluţie ca să nu se desfiinţeze. În general interesul meu major este ca unităţile de terapie intensivă să rămână în spitale şi facem toate demersurile necesare, cu susţinerea guvernului, ca ele nu numai să nu fie desfiinţate, ci dimpotrivă, să fie dotate cu monitoare şi ventilatoare care într-adevăr sunt extrem de puţine.
AGERPRES: Aveţi în vedere investiţii pentru un nou institut de diabet?
Ion Bazac: Sigur că de investiţii în sistemul de sănătate este extrem de mare nevoie, cred că prioritatea în momentul acesta este construcţia şi dezvoltarea unor spitale de urgenţă regionale noi.
În procesul de descentralizare, institutele vor rămâne în subordinea Ministerului Sănătăţii, inclusiv Institutul „Paulescu” şi în această nouă structură probabil că vom putea să gândim un nou rol pentru acest institut. Rămâne de văzut care sunt posibilităţile financiare şi în funcţie de asta, să ne gândim şi la un nou sediu.
AGERPRES: Dar un centru de chirurgie cardiovasculară pentru copii?
Ion Bazac: Dacă vă aduceţi aminte, guvernul Năstase intenţiona să construiască, în cadrul celebrului proiect Colţea, un spital nou de pediatrie, cu specialitate chirurgie cardiacă. Din păcate, lucrul acesta nu s-a mai întâmplat, am rămas doar cu terenul pe care acest spital trebuia construit. O prioritate a mea este să realizăm un centru de chirurgie cardiacă pentru copii la nivel european. Nu de alta, dar în momentul acesta, cu excepţia unor facilităţi pe care le avem la Tg. Mureş şi a unor bune intenţii la Institutul „C.C. Iliescu”, lipseşte chirurgia cardiacă pediatrică şi ceea ce se încearcă a se realiza cu sprijinul asociaţiilor nonguvernamentale, atât la Spitalul „Grigore Alexandrescu” cât şi la Spitalul „Marie Curie”, sunt iniţiative de lăudat.
Ministerul Sănătăţii ar trebui să fie implicat într-un proiect mult mai clar şi eu cred în continuare că acest spital de pediatrie, cu specialitatea de chirurgie cardiacă, va trebui, la un moment dat, finanţat şi construit la Bucureşti. Poate că noua lege de parteneriat public privat în sănătate o să găsească şi investorii necesari, aplicarea ei însă o să dureze.
Trebuie să spun că în domeniul sănătăţii, spre deosebire de ceea ce reprezintă zona imobiliară, proiectele de parteneriat public privat, chiar şi în situaţii de criză, sunt extrem de viabile, inclusiv financiar, pentru că de asistenţă medicală are nevoie oricine, indiferent dacă este criză sau nu. Un spital construit în parteneriat public privat probabil că poate fi gestionat mult mai bine decât unul public. Cel puţin pe segmentele care nu ţin de asistenţă medicală şi ţin de utilităţi, de dezvoltare.
AGERPRES: Aveţi în vedere construirea unui institut de transplant renal?
Ion Bazac: Da, poate ar fi o idee, atâta timp cât există un institut de transplant renal la Cluj, poate fi unul şi la Bucureşti. N-ar fi deloc o idee rea şi există o propunere deja în acest sens, a prof. dr. Ionel Sinescu. Poate exista şi un centru de transplant hepatic sau un institut al prof. dr. Irinel Popescu. Sigur că, de fapt, acesta este şi rolul statului în ceea ce priveşte actul medical de înaltă performanţă, care trebuie să rămână subordonat Ministerului Sănătăţii şi trebuie să fie susţinut şi finanţat de către acesta.
AGERPRES: Aveţi în vedere şi finanţarea cercetării medicale.
Ion Bazac: Aici probabil că va trebui, împreună cu Academia de Ştiinţe Medicale, regândit rolul cercetării medicale. Trebuie o corelaţie mult mai bună între activitatea clinică şi activitatea de cercetare, de a folosi cercetătorii care în momentul acesta sunt dedicaţi exclusiv activităţii clinice şi de a-i implica în proiecte mult mai ambiţioase de cercetare.
AGERPRES: Se pot atrage fonduri pentru activitatea de cercetare.
Ion Bazac: Sigur că se pot atrage fonduri de cercetare, acesta este şi rolul lor de fapt, şi dacă vom dori să realizăm activitate medicală de înaltă performanţă în spitale, atunci unica soluţie este ca aceste spitale să poată să aplice la fonduri europene şi să poată într-adevăr să-şi demonstreze calităţile lor de centre de excelenţă în domeniul respectiv. Aceasta este politica pe care o aplică orice stat european şi cred că revin la filosofia mea – nu vreau să inventăm noi lucrurile. Eu cred că modelul spre care ar trebui să ne îndreptăm este modelul francez şi în sensul acesta, trebuie să stimulăm toate resursele financiare necesare acestor centre. AGERPRES/(Cornelia Stanciu)
