Sunt suficientI bani in sanatate?
Convingerea mea este ca noi am putea trata de trei ori mai multi bolnavi cu fondurile existente daca am administra si manageria mai bine, daca am aloca banii acolo unde este nevoie. {i de la noi din spital lipsesc foarte multe medicamente si materiale sanitare de care avem nevoie pentru ca necesarul este foarte mare, patologia este foarte grea, iar bugetarea nu este adecvata nevoilor. Fie finantarea vine cu intârziere, fie din toate câte putin, din nefericire rezultatul este nefavorabil, iar noii intâmpinam de la an la an dificultati tot mai mari.
Totusi, fondurile au crescut…
Banii au crescut dar nu sti daca au crescut pe masura cerintelor pentru ca de la an la an medicina este tot mai scumpa. Pe de alta parte trebuie sa tinem cont de faptul ca din nefericire suntem un popor cu o incindenta a bolilor mai crescuta decât in Europa.
Cum se explica acest lucru?
Explicatia tine de mostenire. Pâna in 1989, noi am fost tara cea mai oropsita. Am stat cel mai mult in frig, am mâncat cel mai prost. Pe de alta parte, orice am spune, din cele 26 de tari europene, România este tara cu PIB-ul cel mai mic. Ori daca economia nu este perfomanta, nici celelalte segmente ale societatii nu pot fi. Suntem tara cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor alocat sanatatii, raportat la populatia cea mai bolnava. Practic, jumatate din populatie traeste la tara. Ce asistenta medicala au oamenii de la tara? Poate, o ruda, un cunoscut care ii aduce la spitalul din cel mai apropiat oras atunci când sunt bolnavi. Adesea, este vorba de cancere, de multe ori cu metastaze, la care nu poti sa mai aplici nimic. Nu numai ca a tot crescut numarul cancerelor, insa vârsta la care apar este tot mai mica. Tot mai des intâlnim cancere la oamenii tineri care acum o decada erau o raritate din cauza conditiilor de mediu, de igiena, a alimentatiei. Acele sute de E-uri care intra in organismele noastre la un moment dat duc la dezvoltarea cancerului.
Câte transplanturi renale ata facut pâna in prezent la Fundeni?
Am preluat conducerea Clinicii de Urologie in 1996. Activitatea de transplant renal a crescut foarte mult in ultimii ani. Am facut peste 100 de tranplanturi anual in ultimii patru ani. In total avem 830 de transplanturi, cu o rata de functionare a grefelor la zece ani de 82%. Media europeana de functionare este intre 70 si 75%. Explicatia rezulta din faptul ca, din pacate pentru ca nu asa ar trebui sa se intâmple, 84% sunt recoltari de la donatori vii, in timp ce in Europa de Vest majoritatea transplantelor sunt facute de la donatori aflati in moarte cerebrala. Majoritatea operatiilor noastre sunt studiate, bolnavii investigati. Acest lucru ne situeaza in avangarda clinicilor de transplant din Europa.
Ati putea face mai multe transplanturi daca ati avea mai multi bani, mai multe organe?
Da. In clinica in care lucrez eu, exista cel putin 32 de medici chirurgi care pot sa faca transplant renal. I-am trimis pe colegii mei in strainatate la specializare in diverse domenii. Fiecare specialitate din urologie este acoperita de cineva. Cnd punem totul la un loc reprezinta un intreg pe model american pe care l-am vazut la Cleveland. Da, putem sa facem mai multe transplanturi, doua sau trei pe zi.
Care este media in Europa?
In Europa un centru care face mai mult de 100 de transplanturi pe an este mai mult decât performant. In lume se fac aproximativ 5000 de transplanturi pe an si exista 1200 de centre de transplant.
Câti tineri ati pregatit si câti au ramas sa lucreze in strainatate?
Nu a ramas nici unul. Eu, la 55 de ani, sunt cel mai in vârsta din clinica. Este o clinac foarte tânara si v-o spun fara exagerare este cea mai puternica din Europa. Când mergi la un congres international si spui ca esti urolog si vii din România de la Fundeni, te trateaza cu respect.
Centrul de Urologie de la Fundeni este acreditat ca centru de excelenta de Asociatia Europeana de Urologie. Este singurul din Romnia acreditat. N-am primit pna acum rezidenti straini pentru ca ar trebui sa locuiasca undeva si Fundeniul nu are campus, pentru ca ar trebui sa amenajam curtea spitalului. Ar trebui sa-i legam la ochi de la aeroport pâna in interiorul clinicii pentru a nu vedea drumurile.
Câti paciensi sunt pe lista de asteptare pentru un transplant renal?
Avem mai mult de 1500 de persoane pe lista de la Fundeni.
Care sunt principalele probleme in transplantul românesc?
In primul rând, coordonarea transplantului, colaborarea foarte strânsa cu medicii care lucreaza in terapie intensiva. Batalia pentru a transforma un potential donator in donator incepe in momentul in care a murit creierul. Noi nu avem o retea foarte bine pusa la punct. Apoi, exista problema dotarilor terapiilor intensive. Trebuie sa existe aparate de respiratie artificiala, astfel incât sa nu alegi intre un donator in moarte cerebrala si un pacient care poate fi salvat.
Mai exista dimensiunea financiara a programului de transplant. In România, programul prevede 250 de transplanturi pe an. Pe masura ce vom avea mai multi bani, coordonare mai buna, putem realiza mai multe transplanturi.
Un pacient care este tinut in viata prin dializa consuma 16.000 de euro pe an. Pot lua un astfel de pacient si il pot transplanta cu acesti bani. Având mai multe organe si cheltuind oricum 16.000 de euro pe an cu dializa, nu am de ce sa limitez numarul de transplanturi. In plus, pacientul are o viata mai buna, nu depinde de dializa si nu mai inregistrez rata mare de mortalitate anuala a pacientilor dializati. Cu aceste argumente nu am reusit sa conving pe nimeni.
Vorbiti mai mult de dimensiunea financiara si de cea de organizare. Aveam impresia ca problema principala este lipsa donatorilor…
Românii nu oameni foarte generosi. Am intâlnit adesea oameni distrusi de durerea pierderii cuiva drag care spunea: luati tot ce se poate lua, as vrea sa mai traiasca ceva din fiul meu, inima lui sa bata in pieptul cuiva. Nu asta e problema in România. Campaniile sunt bune si au ajutat oamenii sa inteleaga mesajul. Este nevoie sa fii generos ca sa poti primi la rândul tau când ai nevoie.
