„Consumul de medicamente nu arata calitatea serviciilor medicale”

dr. Vasile Cepoi, director general al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate considera ca nivelul de consum de medicamente pe cap de locuitor nu constituie un indicator al calitatii serviciilor medicale.

Ce-mi spuneti despre programul de evaluare a starii de sanatate a populatiei?
Campania de abia a inceput. Abia au ajuns taloanele la oameni. Medicii au primit normele de aplicare ale Programului, sunt pe site-ul Casei, al Ministerului. S-a discutat cu reprezentantii medicilor de familie, au avut loc intâlniri. Medicii au primit o scrisoare de la Ministerul Sanatatii in care li s-a spus ce au de facut si normele cu detalieri. Au toate informatiile necesare.
De altfel, este foarte simplu. Este o consultatie completa pe care medicul trebuie sa o faca pacientului respectiv. Are un ghid in acest sens cu intrebarile pe care trebuie sa le puna si la care trebuie sa selecteze raspunsurile cu care completeaza o riscograma. E un chestionar pregatit dinainte la care el trebuie doar sa bifeze niste lucruri, sa determine tensiunea arteriala, inaltimea, greutatea, circumferinta abdominala si sa mentioneze antecedentele, sa recomande o serie de investigatii si sa primeasca de la laborator, sa le inregistreze in fisa. Avem la dispozitie o aplicatie pe care Ministerul Sanatatii a pus-o la punct pâna la licitatia nationala. Pentru cei care nu dispun de calculatoare, MS a tiparit discograme pe hârtie, le-a dat gratuit medicilor de familie, care le bifeaza si le transmit Casei de Asigurari.

Sunt numerosi medicii de familie care nu au calculator?
Dupa parerea mea, in prezent, sunt putine persoanele care nu au un calculator acasa. E posibil sa mai existe pe ici pe colo un numar de medici care nu au calculatoare sau care spun ca nu au de teama sa nu primeasca laptopurile promise de MS. O ingrijorare care nu este justificata pentru ca nu s-a luat in calcul o asemenea situatie.

Ati luat in calcul partea a doua a acestui program dupa cele 15 luni de evaluare. Ma gândesc ca identificarea unor pacienti noi va atrage dupa sine si o crestere a cheltuielilor de la buget…
Teoretic, asa ar sta lucruri si practic. Insa de data aceasta, vor fi niste cheltuieli foarte bine orientate si justificate care ar trebui sa duca la rezultate foarte bune. In momentul in care ai o imagine clara asupra starii de sanatate a populatiei, asupra factorilor de risc cei mai importanti, stabilesti o serie de prioritati in politica de sanatate si spui: cel mai important este sa investesc in depistarea si tratarea urmatoarelor categorii de afectiuni care au ponderea cea mai mare in rândul populatiei. Aceste cheltuieli pot fi sustinute de fondul asigurarilor de sanatate in functie de importanta in evolutia starii de sanatate a populatiei. La ora actuala, datele pe care ne bazam nu sunt valide si dovada este ca diferite raportari dau rezultate diferite pentru aceeasi problema. De exemplu, analizând prevalenta primelor zece boli cronice, constatam  ca medicii de familie raporteaza un anumit numar de bolnavi cronici dar elibereaza tratamente pentru aceleasi boli la un alt numar, mult mai mare decât cel raportat. Iar evaluarea Centrului de Statistica a MS arata un alt numar. Prin urmare, in prezent, noi nu stim câti bolnavi cronici sunt pe fiecare categorie de boli in parte. Deci nu putem sa spunem ca avem o baza de date valida care sa ne permita stabilirea unor prioritati in politica de sanatate.
Daca este bine condus si daca cei care participa la derularea lui, vor intelege responsabilitatea pe care o au va duce la construirea unei baze de date extraordinar de importanta care va permite pe de o parte elaborarea unei strategii in politica de sanatate a României. Va permite stabilirea unor valori normale pentru investigatiile de care vorbim in acest program specifice României si probabil zonei noastre.

Cu alte, cuvinte nu putem vorbi de o crestere spectaculoasa a cheluielilor, ci de o alocare mai corecta a fondurilor?
Va fi o alocare mai echilibrata, mai eficienta a resurselor financiare. Sigur, ca este posibil ca la un moment dat sa se constate ca pe un domeniu este necesara alocarea unor resurse mai mari. Pe de alta parte, s-ar putea sa constatam ca pe un alt domeniu pentru pentru care acum alocam resurse multe, sa nu fie necesare acele resurse.

Cum apreciati decizia anuntata de primul ministru de achizitionare a medicamentelor pentru spitale intr-o prima faza, mai târziu si pentru compensate prin intermediul Bursei de Marfuri?
Nu am o experienta in domeniu suficienta pentru a putea spune care sunt riscurile unei astfel de achizitii dar la prima vedere vad avantaje. Un prim avantaj este rapiditatea cu care se poate o astfel de achizitie, in maximum doua-trei saptamâni, imposibilitatea blocarii unor achizitii prin contestatii mai mult sau mai putin justificate, cum se intâmpla la ora actuala. MS de anul trecut a anuntat niste licitatii care s-au blocat datorita acestor contestatii. Licitatia la nivelul national pentru programele de sanatate a fost blocata de o serie de contestatii care pâna la urma s-au dovedit nefondate. Au dus insa la anularea licitatiilor pentru ca au aparut modificarile legislative care au determinat schimbari in caietul de sarcini diferite de anuntul de participare. In conformitate cu legea, in aceste conditii trebuie sa anulezi licitatia. Si astfel, o licitatie asteptata de câtiva ani de zile risca sa nu fie facuta nici in acest an. Asa ca, aceasta optiune de achizitie prin Bursa de Marfuri, daca este bine analizata si se identifica eventualele riscuri pentru a fi identificate, poate fi o solutie rapida de achizitie pentru o mai buna functionare.

La ce valoare ar trebui sa fie nivelul de medicamente pe cap de locuitor pentru a fi decent?
Tarile care consuma mult pe cap de locuitor se straduiesc sa-l reduca. Considera ca acest consum mare aduce un deserviciu starii de sanatate a pacientilor. Nivelul de consum de medicamente pe cap de locuitor nu constituie un indicator al calitatii serviciilor medicale. Sub anumite limite probabil ca el poate fi interpretat. Dar deocamdata acest interval optim nu este stabilit mai ales ca el este stabilit valoric. Am putea spune ca un consum optim de medicamente ar fi atunci când el s-ar corela perfect cu structura morbiditatii populatiei. Daca consumul mare ar fi pe bolile cu prevalenta cea mai mare si cu impactul cel mai mare asupra starii de sanatate a populatiei atunci ar fi un optim. Ori acest lucru nu se poate face. Daca ne-am lua dupa consumul de medicamente, am constata ca osteoporoza este una dintre cele mai importante stari patologice care influenteaza starea de sanatate a populatiei, ceea ce nu este adevarat. Sigur, osteoporoza este o boala care scade calitatea vietii, este o boala grea dar nu este afectiune care sa determine in mod decisiv starea de sanatate a populatiei.

Categorii: Interviuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Ți-ar putea plăcea