Un medic de naționalitate română care profesează în Franța, la Strasbourg, face o paralelă între riscurile epidemiologice generate de COVID-19 în Franța și în România, dar și modul în care se pregătesc cele două state pentru a face față acestei amenințări pentru sănătatea publică. Radu Lupescu, medic cu specialitatea ATI, lucrează în clinica Rhena din Strasbourg și scrie câteva recomandări, pe contul său de Facebook, cu privire la modul în care pot fi gestionate măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului.
”În primul rând, nu sunt virolog, ci specializat în anestezie și terapie intensivă. Deci scriu acest articol după ce am citit articole despre coronavirus în reviste medicale serioase si pentru că, fiind președintele asociației medicilor din clinica Rhéna de la Strasbourg, una dintre cele mai bune, cele mai moderne clinici din Franța, sunt implicat în organizarea clinicii pentru a face față acestei epidemii.” arată medicul Lupescu. Iată, mai jos, sfaturile pe care le consideră important de urmat!
1. Consensul medical. Este vorba de o epidemie cu un nou virus numit SARS-Cov2 pentru ca seamănă cu cel care a provocat SARS in 2003. Numele bolii este Covid-19. In urma publicaților in reviste medicale știm că:
Contagiozitatea este destul de mare, R0 este de 2,2; Adică fiecare bolnav infectează in medie 2,2 persoane. Pentru gripă este de 1,3. Asta e destul de problematic pentru că inseamnă că răspândirea virusului poate fi rapidă.
Durata de incubație e in medie 5,2 zile (12 zile, cu un interval de încredere 95%). Adică dacă nu aveți nimic in două săptămani dupa un eventual contact sau călătorie in zona infectată, nu veți mai avea nimic.
Mortalitatea gripei este de cam 0,1%. In cazul acestui virus SARS-Cov2, este de 2-3% în China, dar pare a fi pe la 1% în afara Chinei. De reținut este că mortalitatea e de 15% pentru cei peste 80 de ani si de 8% intre 70 si 80 de ani. Cum se consideră că o mare parte din bolnavi sunt asimptomatici sau putin simptomatici este probabil că mortalitatea este mult mai mica.
Acum niște date importante: 80% din cazuri sunt benigne adica nu necesită trecerea pe la spital. Contagiozitatea e in general corelată cu gravitatea simptomelor; adică un contact prelungit cu cineva bolnav crește probabilitatea de a fi infectat pentru că crește numărul de viruși inoculați. Dacă treci pe stradă pe lângă un bolnav, probabilitatea e practic zero.
2. Măsurile de sănătate publică. În Franța există planuri făcute de mult timp pentru acest tip de cazuri. Ele au fost făcute pentru SARS, MERS, Ebola șamd. Există un centru de referință în Paris și alte opt centre regionale de referință printre care Lille, Strasbourg, Bordeaux, Marseille, Lyon, Nancy;
În cadrul acesta au fost definite patru stadii ale epidemiei:
Stadiul 1: intrarea virusului într-un biotop; scopul în această fază este împiedicarea intrării virusului.
Stadiul 2: difuzarea virusului; scopul e limitarea răspândirii virusului.
Stadiul 3: epidemie; scopul este limitarea consecințelor epidemiei și salvarea cât mai multor vieți.
Stadiul 4: revenirea la normal
În Franța, la ora la care scriu acest mesaj suntem in stadiul 2, dar cu doua «clustere », unul în sudul Alsaciei și altul lângă Paris, unde sunt un număr mare de bolnavi.
3. Ce se întamplă in spitale? În ciuda acestei situații (deocamdată sub control), spitalele se pregătesc și spitalul universitar din Strasbourg a activat « planul alb » ieri, adică se pregătește pentru un aflux masiv de pacienți și pentru asta a decis anularea tuturor operațiilor chirurgicale care nu sunt rgente. Trebuie să vă spun aici că la spital, dar și la noi în clinică, facem mai multe exerciții pe an pentru a verifica numărul de doctori disponibili, rapiditatea cu care putem elibera săli de operații, care e capacitatea disponibilă, paturi de terapie intensiva samd. Asta pentru a fi pregătiți pentru situații de urgență: accident de tren, atentat, epidemie…
Am fost în aceasta seară în reuniune, în care am elaborat strategia pentru aceasta săptămână și strategia in caz de trecere in stadiul 3, care presupune închiderea școlilor, limitarea drastică a adunărilor, și de fapt este vorba de oprirea practic a activității economice. Trecerea la aceasta fază se va face cu mare grijă pentru că poate avea consecințe nefaste: dacă copiii sunt acasă, un părinte trebuie sa stea cu ei și riscăm să avem deficit în personal paramedical sau chiar medical.
4. În România suntem înca în stadiul 1. Dar se va trece rapid la stadiul 2 și trebuie evitat neapărat răspândirea virusului, pentru că nu sunt sigur că țara noastră este pregătită să facă față unui aflux mare de pacienți care va apărea în mod sigur în stadiul 3. Fără să vorbim de lipsa de personal medical din sistem, de riscul de infectare, care e mai mare la personalul medical, de riscul de absenteism (din cauza fricii de contaminare), etc. Sa nu uitam ca riscul este mare de a avea supramortalitate printre pacienții cu alte patologii, din cauza saturării sistemului sau din cauza panicii create.
Concluzie (provizorie) Trebuie să respectăm neapărat deciziile autorităților pentru a limita consecințele aceste crize sanitare și pentru a-i proteja pe cei dragi. Situația evoluează foarte rapid, iar concluziile de astăzi pot fi false mâine”.
