Interviu cu dr. Constantin Cârstea, vicepresedinte CMR
Dr. Constantin Carstea, medic de familie si vicepresedintele Colegiului Medicilor din Romania crede ca bugetul alocat medicinei de familie in 2007 este insuficient. In plus, medicii de familie au pe lista prea multi pacienti si sunt sufocati de birocratia exagerata impusa de autoritati.
Cum este bugetul pentru medicina de familie comparative cu anul trecut?
Executia bugetara pe 2005 a fost de 5,01%, iar pe 2006 de 5,1%. Autoritatile sustin ca in acest an, bugetul pentru medicina de familie a crescut cu 40%, insa acest procent reprezinta doar capitolul “per capita”, adica 85% din fondurile cabinetului.
Practic, cresterea bugetului va urca pâna la 6 sau 7% in 2007. Cresterea este absolut nesemnificativa pentru medicina primara care vrea sa devina poarta de intrare in sistem. Nu poti dezvolta un sistem eficient cu o astfel de majorare a bugetului. Daca vrem calitate, finantarea trebuie sa fie la nivelul celorlalte state europene. Tot ce s-a facut si se face in continuare este doar vorbarie goala fara acoperire si fara nici un fel de garantii pentru cresterea calitatii actului medical.
Puteti compara bugetul unui medic de familie din România cu cel al unuia din orice stat al Uniunii Europene?
Sa luam de exemplu Slovenia. Veniturile unui cabinet de medicina primara din Slovenia sunt de aproximativ 2500 de euro. Vorbeam cu o colega de acolo si se plângea ca fondurile sunt insuficiente. In România, veniturile unui cabinet al unui medic de familie sunt de maxim 25.000.000 lei vechi, ceea ce inseamna 700-800 de euro. Din acestia, ramâne pentru salariul medicului dupa plata tuturor cheltuielilor, 200-250 de euro. Din aceasta cauza, pentru a putea supravietui, medicii de familie isi gasesc si alte activitati aducatoare de venituri rupându-si din timpul care ar trebui alocat pacientilor si perfectionarii.
Cam câti pacienti merg la un medic de familie intr-o zi?
De la inceputul lunii, pâna pe la jumatatea ei, perioada in care se gasesc medicamente in farmacii, medicii de familie nu au posibilitatea sa faca acte medicale de calitate pentru ca nu au timp. Un medic de familie vede 60-70 de pacienti intr-o singura zi. Cine poate face un act medical de calitate in acest ritm?
Câti medici de familie sunt la 100.000 de locuitori?
In România, isi desfasoara activitatea in total 11.000 de medici de familie la o populatie de peste 22 de milioane de locuitori?
Care ar fi nivelul veniturilor necesare unui cabinet de medicina de familie pentru a-si putea desfasura activitatea in conditii decente?
Daca esti medic primar si dupa 25 de ani de munca, iti ramân in mâna 250 de euro, esti motivat pentru a vedea 600-700 de pacienti intr-o luna. Daca vrem sa crestem calitatea actului medical, trebuie sa facem si investitii in cabinet. Aceste venituri nu sunt in nici un caz suficiente.
Un medic n-ar trebui sa aiba pe lista mai mult de 1500 de pacienti. Sunt insa zone devaforizate unde nu merge nici un medic din cauza conditiilor, asa ca se ajunge in unele locuri si la 2500 -3000 de pacienti pe lista. Lipsa de acces la serviciile medicale este problema principala care pune in pericol viata pacientului. Din pacate, in aceste zone unde nu se duc medicii, nu a dat inca nimeni in judecata Casa de Asigurari pentru lipsa accesului la servicii medicale.
Ar trebui ca finantarea pentru medicina de familie sa ajunga la aproximativ 15% din fondul national unic pentru sanatate. Altfel, vom ramâne fara medici.
A inceput sa se faca simtita migratia si la medicii de familie?
In conditiile in care România a devenit stat membru al Uniunii Europene, plecarea medicilor poate deveni o problema extrem de serioasa. Oamenii se intereseaza. Au inceput sa se documenteze deja la firmele de recrutare. Daca nu facem ceva, ne vom trezi ca in tara ramân numai medicii batrâni care nu pot pleca. Tinerii, care se pregatesc prin rezidentiat si pentru care statul cheltuieste bani, vor pleca.
Care sunt principalele probleme cu care se confrunta medicii de familie in prezent in afara de resursele financiare limitate?
Birocratia exagerata care ne manânca doua treimi din timpul alocat pacientilor. Casa pretinde sa facem tot felul de raportari inutile. Astfel, raportarea lunara a medicamentelor si a investigatiilor prescrise de medicii de familie si de medicii din ambulator este dubla. Pentru medicamente, casele preiau oricum raportarile de la farmacii. Problema costurilor se vede exclusiv de la farmacii si nu de la prescriptori. Casa nu trebuie sa mai puna medicii sa faca astfel de acte birocratice inutile in dauna calitatii actului medical. De altfel, nu ne-au raspuns niciodata la intrebarea de ce le trebuie raportare dubla.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate trebuie sa rezolve in primul rând problema evidentei asiguratilor, prin sistemul informatic national pe care vrea sa-l faca. Trebuie sa stie in orice moment cine e asigurat indiferent daca se duce la Arad, Bucuresti sau Brasov. Cardul de sanatate poate rezolva aceasta problema, astfel incât asiguratul sa poata beneficia de servicii medicale oriunde.
Mai sunt si alte probleme?
Mai este vorba si despre neaplicarea legii privind vânzarea cabinetelor medicale. Prefecturile au obligatia sa cheme in instanta primarii care nu respecta legea, lucru care s-a si intâmplat in Cluj. Primarii motiveaza ca imobilele respective sunt in proprietarea statului desi aveau obligatia inca din 1998, potrivit Ordonantei de Guvern 124/1998 sa le treaca in proprietate privata. Primarii au obligatia sa le treaca din proprietate publica in proprietate privata pentru a le putea concesiona si apoi vinde conform Legii 236/2006. Proprietatea asupra cabinetelor este elementul vital pentru ca medicii sa poata investi in cabinete, a creste dotarile si implicit calitatea actului medical. Medicii de familie nu inteleg de ce exista atâta opozitie din partea primarilor. Acestia nu se preocupa oare de sanatatea concetatenilor lor decât la nivel declarativ?
Materialul a fost publicat in numarul 8 al revistei Medica.
