Numărul persoanelor contaminate cu COVID-19, la nivel mondial, a depășit pragul de 100 000. Este vorba despre 102 188 de cazuri, infecții soldate cu 3491 decese, dar și peste 57 000 de vindecări.
În China apar noi contaminări în afara provinciei Hubei, epicentrul epidemiei, rămasă sub carantină. Dacă în Hubei, numărul de cazuri noi a ajuns la 74, cea mai scăzută cifră după măsurile luate în ianuarie, în afara acestei provincii au fost semnalate douăzeci şi cinci de cazuri. Autorităţile chineze au înregistrat și 24 de cazuri de coronavirus la persoane venite din alte ţări, crescând temerile unei noi răspândiri a virusului în China.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că propagarea virusului este “foarte îngrijorătoare”.
În Iran, un specialist în boli infecțioase, membru al Comitetului Național pentru Gripă, preconizează că aproape 40% din populația Teheranului va fi infectată cu coronavirus. Capitala iraniană are o populație de aproape 9 milioane de locuitori, iar în zona metropolitană trăiesc aproximativ 15 milioane de locuitori.
În România, medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă preconizează că virusul nu va dispărea din circulație, dar vremea caldă va duce la o scădere a capacităţii noului coronavirus de a rezista în mediul exterior. „Ne aşteptăm ca acest virus să rămână în circulaţie şi să avem cazuri sporadice sau chiar focare de îmbolnăvire în perioada rece a acestui an. Estimăm că acest virus nu va dispărea din circulaţie, având în vedere impactul pe care îl are în momentul de faţă la nivel populaţional. Se va întâmpla probabil aceeaşi poveste cu virusul gripal AH1N1, care, după circulaţia intensă din perioada anului 2009 a rămas în circulaţie şi el astăzi face parte din virusurile gripale sezoniere pentru care avem inclusiv vaccin”, spune medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă, citat de Mediafax.
Statele iau măsuri pentru a diminua impactul economic
Guvernele şi băncile centrale au adoptat la nivel mondial o serie de măsuri pentru combaterea impactului economic a epidemiei de coronavirus. Reuters face o listă a măsurilor adoptate de unele dintre cele mai mari economii sau blocuri economice din lume:
STATELE UNITE
Rezerva Federală a redus dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, prima măsură de urgenţă de acest timp luată de banca centrală după criza financiară din 2008.
Preşedintele Donald Trump a promulgat un proiect de lege care alocă 83 miliarde de dolari combaterii coronavirusului şi dezvoltării de vaccinuri.
CHINA
Beijingul a suplimentat finanţarea pentru susţinerea regiunilor afectate de virus, iar banca centrală a redus mai multe dobânzi, inclusiv dobânda de politică monetară.
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
Banca Centrală Europeană (BCE) a evitat până în prezent să reducă dobânzile și a cerut băncilor din zona euro să îşi analizeze planurile de continuitate a afacerilor şi măsurile pe care le pot lua pentru a se pregăti şi a minimiza posibilele efecte adverse ale coronaviruslui.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Uniunea Europeană oferă guvernelor spaţiu fiscal pentru a răspunde impactului economic al epidemiei şi ar putea decide măsuri de stimulare mai concertate, dacă efectele economice vor fi severe.
În cazuri excepţionale, regulile bugetare ale UE, numite Pactul de Stabilitate şi Creştere, permit guvernelor să nu mai reducă deficitele şi datoria publică şi să reacţioneze la problema imediată. Nu există o limită în această privinţă.
ITALIA
Guvernul intenţionează să crească deficitul bugetar al anului 2020 cu circa 0,35 puncte procentuale din PIB, pentru a reacţiona la această criză. Ministrul Economiei, Roberto Gualtieri, a declarat pe 5 martie că Roma va cere Uniunii Europene aprobarea de a mări ţinta de deficit bugetar, care în prezent este de 2,2%.
Guvernul va mări probabil la 5 miliarde de euro valoarea măsurilor de sprijin pentru economia afectată de cea mai gravă epidemie de coronavirus din Europa, a afirmat în aceeaşi zi viceministrul Economiei Laura Castelli.
