O leziune a ligamentelor încrucișate asupra căreia nu se intervine la timp poate fi factorul determinant pentru apariția unei boli grave, în câțiva ani. Netratată chirurgical, o astfel de leziune poate conduce la instalarea artrozei, inclusiv la vârste tinere, caz în care singura soluție rămâne protezarea. Subiectul a fost explicat, la emisiunea TeleMedika, de medicul Tarek Nazer, specialist ortopedie-traumatologie.
Cazurile în care, în general, nu se impune o intervenție de reconstrucție sunt leziunile parțiale de ligament încrucișat anterior. Soluția terapeutică pentru astfel de situații poate fi purtarea unei orteze și recuperarea medicală cu exerciții de întărire a musculaturii, completată uneori cu infiltrații. Indicația terapeutică este diferită în cazul sportivilor pentru că efortul fizic impune, în cazul lor, obligatoriu reconstrucția sau augmentarea.
În cazurile mai grave, în care apar leziuni totale ale ligamentelor încrucișate, chiar și în absența durerii, medicii recomandă recontrucția printr-o operație, la pacienții cu vârste sub 45 de ani.
”Mișcările zilnice de flexie-extensie, mișcări obișnuite, având un ligament rupt, îi vor permite osului să se miște pe lângă axul lui normal. Efectuând mișcări repetate pe lângă axul lui normal, se va deteriora cartilajul și se va ajunge la instalarea artrozei. Mulți pacienți spun că nu îi doare nimic, după 2-3 săptămâni de la producerea leziunii, și nu înțeleg de ce li se recomandă operația. Dacă vorbim despre un pacient de 25 de ani, el va resimți efectele în viitor, în câțiva ani. Riscă să facă artroză la 35 de ani când nu vom mai avea altă soluție în afara protezării.”a explicat dr. Tarek Nazer.
