Conf. univ. dr. Doina Todea, directorul medical al Spitalului Clinic de Pneumologie ‘Leon Daniello’ din Cluj-Napoca, susţine că instituţia în care îşi desfăşoară activitatea a făcut un semnificativ pas înainte prin abordarea responsabilă a unui domeniu relativ nou în medicină – somnologia – iar rezultatele obţinute pe parcursul a şapte ani sunt în măsură să configureze un parcurs cu beneficii certe pentru pacienţii suferinzi de tulburări respiratorii în somn.
Într-un interviu acordat AGERPRES, cu prilejul derulării la Cluj-Napoca a Simpozionului cu tema ‘Tulburările respiratorii în timpul somnului – de la diagnostic la terapia cu CPAP şi ventilaţia non invazivă’ (20-22 septembrie), conf. univ. dr. Doina Todea a explicat care sunt riscurile tulburărilor respiratorii în somn (TRS) şi ale sindromului de apnee în somn (SAS), precizând, totodată, că o diagnosticare precoce a acestor afecţiuni este în măsură să evite boli asociate şi accidente grave.
Manifestarea ştiinţifică de la Cluj-Napoca este organizată de secţiunea de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) ‘Iuliu Haţieganu’ din Cluj-Napoca şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie ‘Leon Daniello’. Coordonatorul comitetului de organizare al evenimentului ştiinţific este conf. univ. dr. Doina Todea.
AGERPRES: Somnologia sau Medicina Somnului este specialitatea dedicată diagnosticării şi tratamentului problemelor de somn. Este o ramură tânără a medicinei – prima clinică de profil a fost deschisă în Statele Unite ale Americii în 1970 – iar la Cluj-Napoca sunteţi personalitatea care s-a dedicat cu maximum de interes problematicii acestei discipline.
Doina Todea: Somnologia este o supra-specialitate medicală, iar ca formaţie, medicii care se ocupă de acest domeniu sunt pneumologi. La Cluj-Napoca acordăm o atenţie sporită somnologiei din anul 2006. Pot să spun cu sufletul împăcat că de atunci am realizat foarte multe lucruri legate de cunoaşterea tulburărilor respiratorii în timpul somnului. Am diagnosticat multe cazuri, toate în beneficiul pacienţilor, contribuind la o creştere a calităţii vieţii lor. Pe de altă parte, ne-am adus aportul la prevenirea altor boli cauzate de aceste tulburări respiratorii, pe care, până în 2006, nu am avut posibilitatea să le diagnosticăm concret, din lipsa unor metode şi mai ales a aparaturii necesare. La clinica din Cluj-Napoca am reuşit să facem un pas extrem de important pentru oamenii suferinzi de TRS şi SAS. Noi cunoşteam încă din timpul studenţiei problematica generală a tulburărilor respiratorii din timpul somnului. Ne gândeam la cauze şi la efecte, dar nu aveam posibilitatea de a diagnostica. La ora actuală suntem în măsură să diagnosticăm şi tratăm cu succes aceste tulburări.
AGERPRES: La Simpozionul de la Cluj-Napoca se va aloca un spaţiu special diagnosticului diferenţial al tulburărilor respiratorii în somn dar şi terapiei CPAP (continuous positive airway pressure – administrarea oxigenului cu presiune continuă pozitivă) şi aplicaţiilor ventilaţiei non invazive în practica medicală.
Doina Todea: Trebuie să precizez că sunt, desigur, diferenţe între modul de stabilire a diagnosticului la copii şi la adulţi din cauza factorilor care condiţioneză apariţia acestor tulburări. Criteriile de diagnostic sunt unele pentru copii şi altele pentru maturi. La cei mici este vorba de cele mai multe ori despre malformaţii ale maxilarelor, ori ale nasului. La adult, pe lângă modificări cranio-faciale sunt şi mulţi alţi factori implicaţi – obezitate, afecţiuni cardiovasculare, fumatul, consumul de alcool ori vârsta. Bărbaţii sunt mai predispuşi la aceste tulburări decât femeile. La simpozionul care începe azi, 20 septembrie, pentru prima dată este organizată o secţiune specială diagnosticului diferenţial al TRS. Colegii noştri pediatri îşi doresc foarte mult să cunoască modul de stabilire a diagnosticului la micii lor pacienţi. Sesiunea de vineri va fi dedicată diagnosticului şi tratamentului TRS la copii.
Interesul faţă de simpozionul de la Cluj-Napoca a crescut de la an la an. Dacă la prima ediţie în amfiteatrele de la UMF mai erau locuri libere, la următoarea s-a stat şi în picioare la comunicări şi prezentările practice. Joi am primit încă telefoane din partea unor colegi doritori să participe la acest eveniment la care s-au înscris peste 100 de specialişti. Avem invitaţi de marcă care vor vorbi despre posibilităţile de tratament ale pacientului şi despre terapia cu ventilaţie noninvazivă. Ei vor face şi demonstraţii practice. Teoria se va îmbina perfect cu practica.
AGERPRES: Ce presupune ‘administrarea oxigenului cu presiune continuă pozitivă’ – CPAP (continuous positive airway pressure) în terapia tulburărilor respiratorii în somn şi a sindromului de apnee?
Doina Todea: Există pentru tratamentul TRS şi SAS aparate speciale cu presiune pozitivă. Să explicăm în acest context pentru public că este o diferenţă între bolile respiratorii cunoscute de noi toţi, precum astmul broşic, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), pleureziile, cancerul, pneumoniile şi tuberculoza, în care în diferite faze de evoluţie apar episoade de insuficienţă respiratorie pentru care este nevoie de administrarea de oxigen. La tulburările respiratorii din timpul somnului, mai ales în cazul apneii, mecanismele patogenetice, modul de apariţie şi de evoluţie a bolii sunt diferite. La apnee, în timpul somnului se închid căile respiratorii, situaţie în care este nevoie de un aparat – altul decât cel ce furnizează oxigenul în modul clasic cunoscut. Acest aparat menţine o presiune mai mare şi funcţionează ca o mică atelă pneumatică. Presiunea mai mare menţine calea respiratorie deschisă, nu o lasă să se închidă în timpul somnului. Subliniez că este vorba de un aparat care face acest lucru şi nu de medicamente. Pacienţii ne întreabă deseori dacă apneea se poate trata prin medicamente. Nu se poate trata cu medicamente, doar cu aparate care au evoluat foarte mult în ultimii ani. Dacă înainte aceste aparate erau mari şi zgomotoase, azi au proporţii reduse – cât un telefon de birou, de pildă – sunt uşoare şi mai ales silenţioase. Publicul trebuie să mai ştie că atunci când aceste tulburări respiratorii se asociază, spre exemplu apneea cu bronhopneumopatia obstructivă cronică, este nevoie de ambele mecanisme, caz în care aparatul de oxigen se ataşează la cel de presiune pozitivă.
Medicii pleacă de obicei de la premisa că un pacient suferă de boli asociate, nu de una singură. Pe măsură ce trece timpul, vârstnicul cu boli respiratorii le adaugă pe cele cardiovasculare ori metabolice. Prin urmare, complexitatea tratamentului trebuie să fie adaptată obligatoriu tipului de boală.
AGERPRES: Reuniunea de la Cluj-Napoca are şi menirea de a atenţiona populaţia asupra riscurilor nediagnosticării la timp a acestor boli deseori fatale.
Doina Todea: Suntem consecvenţi în a atrage atenţia oamenilor că un diagnostic precoce aduce cu sine posibilităţi de tratament eficient, iar evoluţia bolii va fi alta. Apneea este responsabilă de afecţiuni cardiovasculare – infarct miocardic, tulburări de ritm cardiac, hipertensiune, insuficienţă cardiacă. Sunt tot mai mulţi tineri care au tensiune. Dacă investigăm cauzele, aflăm de cele mai multe ori că au apnee în somn. Pacienţi cu vârste de 30-35 de ani vin la cabinetul medical cu hipertensiune arterială şi prescripţii de medicamente.
Apneea în somn poate cauza moartea subită, prin oprirea inimii. Pe de altă parte, sunt consecinţe neurologice dacă avem în vedere accidentele vasculare cerebrale care se pot produce, cu paralizii şi complicaţiile unor astfel de accidente. Sunt corelaţii şi între apneea în somn şi sindroamele metabolice. Mă refer la asocierea cu diabetul zaharat, cu insulinorezistenţa, cu colesterolul şi trigliceridele. Persoanele cu apnee în somn se trezesc de repetate ori în timpul nopţii, nu au un somn odihnitor şi a doua zi, aflate la volanul unui vehicul, pot provoca accidente rutiere pe fondul oboselii, neatenţiei, tulburărilor de memorie şi de concentrare, ori accidente la locul de muncă. Oamenii care suferă de apnee în somn şi sunt mecanici de locomotive, ori piloţi de avion, ori care controlează traficul aerian sunt expuşi la accidente la locul de muncă.
AGERPRES: În cabinetul dumneavoastră de lucru de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie ‘Leon Daniello’, pe un perete se află o compoziţie artistică demnă de luat în seamă prin umorul de cea mai bună calitate în prezentarea grupului de personaje şi mai ales din explicaţia dată în limba franceză: ‘Le travail du docteur Doina Todea c’est de faire respirer tout l’hôpital’ (Munca medicului Doina Todea este de a face să respire spitalul).
Doina Todea: Este un desen realizat de un artist din Berlin, în timp ce mă aflam la un congres european de boli respiratorii. Anul acesta congresul s-a desfăşurat la Barcelona, în Spania, la începutul lunii septembrie. Artistul de la Berlin care ne-a imortalizat într-un mod hazliu ne-a întrebat pe fiecare cu ce ne ocupăm. Eu fiind medic pneumolog, artistul a ataşat şi acest text plin de umor în dreptul meu.
