Deși, din punct de vedere legislativ, România a făcut progrese în ceea ce privește transplantul organelor pacienților aflați în moarte cerebrală, astfel de intervenții sunt însă greu de realizat din cauza refuzului familiilor de a-și da acordul pentru recoltarea organelor. Medicii atrag atenția că rudele acestor pacienți se află în stare de șoc și, de cele mai multe ori, acționează sub presiunea emoțiilor puternice.
„Este foarte important și este o problemă de sănătate publică în România. Dar avem în primul rând o legislație de nivel mondial și asta este foarte important pentru că e partea de unde începem. A doua parte foarte importantă este comunicarea cu familiile posibililor donatori. Credeți-mă este o barieră psihologică extraordinară. Ultima donare de organe a fost o persoană tânără, care a avut un eveniment tragic acut. Gândiți-vă ce traumă este pentru familie să accepți că persoana care ți-e rudă nu mai este, dar poate ajuta prin donarea de organe alți pacienți care așteaptă, ani de zile un telefon” explică dr. Silvius Negoiță, medic primar de anestezie și terapie intensivă, purtător de cuvânt al Spitalului Elias din București.
Pentru a recolta organele, medicii trebuie să fie sigur că pacientul donator se află, într-adevăr în moarte cerebrală. Mai mult, medicii nu au voie să influențeze în vreun fel decizia familiei cu privire la a-și da acordul în ceea ce privește transplantarea organelor.
„Trebuie să înțelegem ce înseamnă acest diagnostic de moarte cerebrală și cum îl punem noi. În 2024 am avut 9 declarări de moarte cerebrală, dar numai în 3 cazuri familiile au fost de acord să mergem mai departe, pentru că tu nu ai voie legal, etic și sufletește să impui familiei. Decizia trebuie să fie una informată dar trebuie să le aparțină în totalitate. Moartea cerebrală însemnă lipsa circulației și moartea întregului creier dar mai ales a părții care ne asigură nouă respirația și a ciclului cardiac, adică a trunchiului cerebral. Numai atunci când noi suntem convinși că nu mai poate face nimic se inițiază procedurile care, din punct de vedere medical menținerea în viață a donatorului sunt extrem de complicate” mai spune dr. Silvius Negoiță, medic primar de anestezie și terapie intensivă, purtător de cuvânt al Spitalului Elias din București.
