Comisia pentru sănătate din Senat a avizat favorabil, marţi, o ordonanţă, cu amendamente propuse de producătorii de medicamente la taxa clawback, prin care aceştia solicită eliminarea unor obligaţii retroactive şi o altă modalitate de calcul a taxei.
Avizul a fost dat în unanimitate, cu amendamentele asumate de senatorii comisiei, însă raportul pe proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare urmează să fie dezbătut de Comisia de buget-finanţe a Senatului, care are termen tot marţi.
Într-unul dintre amendamente, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) cere ca producătorii să nu mai plătească obligaţiile privind taxa clawback, dobânzi şi penalităţi, pentru perioada cuprinsă între trimestrul IV al anului 2009 şi trimestrul I al anului 2010, în condiţiile în care normele de aplicare pentru instituirea taxei au fost emise de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate începând din iulie 2010.
”Această ordonanţă 17/2012 aduce această obligaţie de plată retroactivă pe trimestrul IV 2009, care nu apărea în celelalte acte normative”, reclamă, la rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurenţiu Mihai, care a solicitat un amendament similar.
De asemenea, producătorii de medicamente generice ieftine mai solicită, printr-un amendament asumat de Comisia pentru sănătate, ca medicamentele cu preţ de producător sub 30 de lei să nu mai fie supuse calculului existent al taxei clawback, pentru a nu fi supuse riscului scoaterii de pe piaţă, fapt care ar afecta consumatorii cu venituri reduse.
Concret, amendamentul prevede ca medicamentele cu preţ de producător sub 30 de lei să nu mai fie incluse în valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul Naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.
Totodată, aceste medicamente nu vor fi incluse în valoarea vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referinţă suportate din FNUASS şi din bugetul MS, potrivit amendamentului. Conform producătorilor, aproximativ 700 de astfel de medicamente sunt pe piaţa românească.
De asemenea, producătorii de medicamente au cerut ca taxa clawback pe care ei o plătesc să nu fie calculată incluzând şi marjele aduse de farmacii la preţul medicamentelor şi taxa pe valoare adăugată.
‘Dintr-un produs de 10 lei, eu încasez 7 lei, iar restul de 3 lei înseamnă marja de farmacie şi TVA. Mie când mi se calculează cât am avut consumul de medicamente şi care este bugetul pentru sănătate, mi se calculează la preţul final, de 10 lei, ceea ce este o aberaţie. Soluţia este ca de la începutul anului 2013 fiecare producător să plătească taxa clawback la nivel de preţ de producător’, a explicat, la rândul său, Sorin Popescu, reprezentant al ARPIM.
Referitor la calculul taxei clawback în România, Laurenţiu Mihai a susţinut că această obligaţie, în forma instituită de guvernele Boc şi Ponta, cere în mod injust producătorilor să acopere deficitul cronic din bugetul sănătăţii.
”Această taxă nu poate fi numită clawback, pentru că, de fapt, se cere producătorilor de medicamente să acopere deficitul cronic existând în bugetul sănătăţii din România. Este vorba de diferenţa între cât alocă sistemul public de sănătate – şi ştim că alocă mai puţin decât este nevoie – şi consumul real de medicamente. Şi toată această diferenţă este acoperită de producătorii de medicamente. Este injust, măcar în măsura în care producătorul nu are nicio pârghie de a acţiona asupra nevoilor populaţiei”, a susţinut reprezentantul producătorilor de generice.
Pe 23 august, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, explica faptul că taxa clawback se va aplica de la 1 octombrie şi va fi mai mică.
‘Taxa s-a revizuit în jos de la 30 şi ceva la sută la 20 şi ceva la sută. Taxa de clawback va intra în vigoare din trimestrul patru, de la 1 octombrie. Am avut multiple întâlniri cu producătorii de medicamente, cu importatorii, cu cei care comercializează, şi am ajuns la o înţelegere rezonabilă atât pentru dumnealor cât şi pentru sistemul sanitar, cât şi pentru bugetul statului, inclusiv bugetul sănătăţii în sensul că se vor plăti şi datoriile pentru că în contabilitatea agenţilor economici datoriile sunt înscrise, dar nu au fost acordate pentru că, spuneau dumnealor, nu s-a înţeles bine litera şi spiritul legislaţiei în domeniu. Acum noi am clarificat-o’, a spus Georgescu.
Potrivit acestuia, medicamentele vor circula mai bine pe zona comercianţi, spitale, pacienţi ‘şi aşa mai departe şi circuitele financiare, anume plata către aceştia a sumelor cuvenite’.
‘Taxa de clawback se aplică în zona sectorului medical al medicamentelor şi reglementează modul de funcţionare, de stabilire, de plată, regularizările, pentru că sunt sume neplătite de prin anii 2009 – 2010 şi aducerea la zi a acestor decontări dintre agenţii economici care comercializează, comercianţii de medicamente, spitale, farmacii, Casa de Sănătate şi aşa mai departe va permite fluidizarea aprovizionării cu medicamente a unităţilor sanitare pe deoparte, iar pe de altă parte vor fi efectuate decontări către agenţii economici, furnizorii de medicamente, producători sau comercianţi’, a explicat Georgescu
