În ramuri de activitate precum medicina sau protecția civilă e normal să nu existe granițe. Noi am deschis acum un drum care nu se va mai închide, ci se va lărgi și va cuprinde diferite domenii de colaborare, a declarat Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Interne din România Raed Arafat într-un interviu acordat AGERPRES, la capătul vizitei pe care a efectuat-o în Palestina cu prilejul desfășurării celui de-al doilea Congres medical internațional palestiniano-român. Evenimentul a fost organizat de Asociația Medicilor și Farmaciștilor Palestinieni din România (AMFPR) la Al-Bireh în colaborare cu Ministerul Sănătății din Palestina, Ambasada Statului Palestina și Departamentul de Situații de Urgență (DSU) din România, cu sprijinul Oficiului de Reprezentare al României în Palestina și sub egida președintelui Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență s-a aflat în Cisiordania, de joi până sâmbătă, unde a avut o serie de întrevederi, la Ramallah și Nablus, cu oficialități locale și naționale, și a vizitat mai multe spitale și departamente de pompieri și poliție. Înainte de a lua avionul către România, dr. Raed Arafat a acordat, în exclusivitate, pentru Agerpres, un interviu în care a vorbit despre rezultatele acestei vizite, despre colaborarea cu alte state în domeniul intervențiilor de urgență, precum și despre ”starea de sănătate” a sistemului medical din România.
AGERPRES: Ați participat la cel de-al doilea Congres medical internațional palestiniano-român desfășurat în Palestina la care au fost prezenți peste două sute de medici români și palestinieni și ați avut o serie de întrevederi la Ramallah și Nablus cu reprezentanți ai administrației naționale și locale. Care sunt concluziile acestei vizitei-maraton în Palestina?
Raed Arafat: Din discuțiile pe care le-am avut și la care a participat și reprezentantul nostru la Ramallah, domnul ambasador Cătălin-Mihai Țîrlea, reprezentanții domeniului medical au exprimat clar un interes pentru instruirea medicilor. Ei ar dori să trimită și studenți în viitor, și cred că asta este bine, dar sunt foarte interesați de trimiterea unor medici pentru pregătire de scurtă durată — șase luni, un an… — o formă de fellowship în domeniul medicinii de urgență. Ei dezvoltă specialitatea de medicină de urgență și am avut deja șase medici de aici din zona palestiniană care au petrecut șase luni din rezidențiatul lor la Târgu Mureș și au avut rezultate foarte bune. Și asta am înțeles că se dorește, să reluăm această activitate și cu siguranță va fi o activitate ce va fi realizată.
Al doilea lucru pe care l-am discutat este posibilitatea de a trimite aici colegi care să stea o săptămână-două să vadă cum se lucrează și să dea mai multe sfaturi, adică transfer de know-how, lucru care iar nu văd să fie o problemă pe partea medicală.
Un aspect care este în afara domeniului urgenței, dar pe care cred că este foarte bine de lucrat, este colaborarea pe partea de oncologie — ei construiesc un spital de oncologie pentru care s-au alocat fonduri ce am înțeles că se ridică numai pentru clădire la 140 de milioane de dolari. Este nevoie de colaborare cu instituții cu experiență. Au început să colaboreze cu Centrul Național de Oncologie ”Regele Hussein” din Amman, care are deja relații cu Institutul de Oncologie din Cluj, iar eu și cu domnul ambasador o să încercăm să facem legătura cu acesta astfel încât să fie chiar o colaborare în trei acolo, adică Iordania, Institutul din Cluj și partea palestiniană.
De asemenea, au fost discuții cu asociațiile medicilor palestinieni absolvenți ai facultăților din România, mai ales cu partea medicală, iar solicitarea lor este foarte similară cu cea a Ministerului Sănătății din Palestina, în primul rând această pregătire de scurtă durată. Apoi există interes foarte mare din partea familiilor mixte să-și trimită copiii să facă rezidențiatul în medicină, dar și în alte domenii, în România.
În concluzie, toate solicitările care ne-au fost făcute au fost de transfer de know-how bidirecțional — fie ei vin la noi, fie trimitem noi aici (specialiști în Palestina) — și de pregătire. Nu au fost solicitări de echipamente sau altceva de acest gen.
AGERPRES: În cadrul întâlnirilor vi s-a solicitat ajutor, și la rândul dumneavoastră l-ați oferit, în domeniul Protecției Civile. Ce ați stabilit în acest sens?
Raed Arafat: Șeful Protecției Civile din Palestina ne-a vizitat în acest an la absolvirea primei promoții de ofițeri de protecție civilă palestinieni care au terminat Academia de Poliție — Facultatea de Pompieri, iar atunci am stabilit câteva aspecte cu el în acest sens. Am mai avut o discuție concretă și doresc și ei cursuri de scurtă durată de specializare pentru ofițerii pe diferite domenii de protecție civilă și de pompieri, lucru care va fi foarte ușor de făcut, fie prin trimiterea unor instructori în Palestina pentru câteva zile din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), fie prin trimiterea unor ofițeri de la ei care să vină și să facă aceste cursuri în România.
Un alt aspect care este de interes pentru ei este continuarea formării personalului. Însă acum, de anul acesta, vorbim deja despre 60 de ofițeri de protecție civilă care urmează să fie formați prin burse oferite de România. Solicitarea lor este ca în viitor o parte din aceste burse să se transforme în burse pentru subofițeri, cu durata mai scurtă de pregătire, de un an, la Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă Boldești, despre care s-a discutat de principiu și cu doamna ministru la un anumit moment și nu sunt probleme. Ministerul de Externe sprijină ideea aceasta și cred că vom transforma din zece burse cel puțin opt în burse de subofițeri începând cu sesiunea care va începe la sfârșitul anului 2018. Bineînțeles, aici am mai discutat un aspect împreună cu ei și cu domnul ambasador, și anume acela de a încerca să facem un proiect între România, Protecția Civilă Palestiniană și Uniunea Europeană. Există posibilități, există oportunități în acest sens, urmează să studiem sau să le analizăm, să discutăm la nivelul UE la Bruxelles și, bineînțeles, domnul ambasador cu omologul dânsului care reprezintă UE în fața Autorității Palestiniene, și să vedem dacă sunt soluții prin care să putem finanța anumite proiecte. Mai ales că interesul este pe partea de dezastre, la ei există un risc seismic destul de important, deci se pune accent pe pregătirea în căutare și salvare, lucru pe care îl facem și la noi în România, și eventual chiar și pe o dotare de bază care să fie sprijinită la nivel european; dar acest lucru este doar o idee de proiect și urmează să vedem dacă este realizabilă sau nu.
AGERPRES: Ați avut întâlniri și cu responsabili din Poliție și Jandarmerie. Ce oportunități de colaborare între România și Palestina ați identificat?
Raed Arafat: În discuțiile cu responsabilii de la poliție și jandarmerie solicitările au fost tot pe partea de pregătire și formare și de transfer de know-how. Ei au deja colaborări cu diferite țări europene și cu Statele Unite și au solicitat să se creeze o legătură cu instituțiile similare din România. Deci o să facilităm aceste relații cu colegii de la Jandarmerie și de la Poliție, bineînțeles prin domnul Secretar de Stat Nucu Marin care răspunde de această zonă de la Ministerul Afacerilor Interne.
AGERPRES: Cum a decurs vizita de sâmbătă la Nablus?
Raed Arafat: Vizita la Nablus a început cu o întâlnire cu doamna viceguvernator al districtului Nablus, iar aceasta ne-a vorbit despre necesitatea de transfer de know-how, mai ales pe partea de planificare pentru situațiile de urgență. Tot la Nablus, am fost și la Departamentul de Pompieri, unde există o situație deosebită, deoarece pompierii din Nablus nu fac parte din sistemul de protecție civilă, ci se subordonează primăriei. Sunt două orașe din Palestina care au rămas pe modelul vechi, n-au trecut la Protecția Civilă națională și au rămas ca (departament de) pompieri separat. Astfel, ni s-a solicitat să analizăm modul de funcționare și ce nevoi sunt acolo și o misiune de audit în acest sens poate fi efectuată. Apoi a avut loc o întâlnire cu Semiluna Roșie unde am fost și în calitate de vicepreședinte al Crucii Roșii. Există dorință de colaborare cu organizația Crucea Roșie Română și de a întări relațiile și pot să spun că aici avem și noi ce să învățăm de la ei, cum au și ei, poate, de învățat de la noi.
AGERPRES: În legătură cu vizita pe care ați făcut-o la Semiluna Roșie, s-a vorbit despre un plan privind construcția unui complex spitalicesc în zona estică și despre un schimb de experiență cu medici români. Ce ne puteți spune despre acest proiect?
Raed Arafat: Aceasta a fost, într-adevăr, o altă solicitare, de a-i spijini cu know-how-ul pentru personalul care va lucra în spitalul respectiv. Este un proiect de lungă durată și urmează să fie discutat cu ei. Cei de la Semiluna Roșie au activități extraordinare din punct de vedere social și umanitar în zonă și merită să se vadă cum lucrează, cum asigură finanțarea, ei fiind și furnizor principal de asistență medicală de urgență — acesta fiind un specific în Israel, unde furnizorul principal de asistență medicală de urgență este Magen David Adom, o organizație similară Crucii Roșii și Semilunii Roșii. Am avut o discuție cu ei și pe partea sistemului de urgență, fiind exprimată dorința pentru organizarea de cursuri, de altfel cerută și de Ministerul Sănătății (din Palestina), pe traumă. România are la acest moment un număr de instructori pe cursul european de traumă, foarte bine standardizat, care durează patru zile, un curs intensiv, și o să analizăm posibilitatea fie de a trimite o echipă care să țină un curs aici, în Palestina, fie să vină doritori din Palestina să participe la astfel de pregătiri în România.
AGERPRES: Cum apreciați rezultatele acestui al doilea Congres medical internațional palestiniano-român, care a fost motivul principal al acestei vizite în Palestina?
Raed Arafat: Congresul a fost de o calitate foarte bună; au participat peste 20 de medici români din diferite domenii, medicină de urgență, oncologie, chirurgie, obstretică-ginecologie, anestezie… fiecare prezentând câte o lucrare. De asemenea, omologii palestinieni au prezentat lucrări și explicații despre modul în care funcționează sistemul lor. Această conferință va deveni asemănătoare celei medicale româno-iordaniene, din doi în doi ani, și cu siguranță cred că o să devină o tradiție, ca și cea care acum va ajunge la ediția a zecea între partea română și cea iordaniană. Toți cei care au venit aici și-au exprimat mulțumirea cu privire la modul în care au fost tratați pentru că totul s-a făcut la invitația părții palestiniene care a și finanțat deplasările și cazările și pot spune că a fost un schimb de experiență ce trebuie întărit în domeniul medical. Noi am deschis acum un drum care nu se va mai închide, ci se va lărgi și va cuprinde diferite domenii de colaborare, umanitare, de necesitate, precum medicina sau protecția civilă unde e normal să nu existe granițe. Mă bucur că vizita domnului ministru de Externe Teodor Meleșcanu, care a fost cu vreo două săptămâni înainte, a deschis calea pentru astfel de lucruri. Pentru că trebuie să recunoaștem, a fost extrem de important că domnul ambasador Țîrlea și-a preluat atribuțiile de numai trei săptămâni și a primit imediat vizita oficială a domnului ministru Meleșcanu, după care a fost organizată această acțiune, Congresul palestiniano-român, cu toate întâlnirile oficiale. A fost un pas major de colaborare care poate chiar să dea roade și asta intenționăm, să nu fie doar o vizită cu discuții, ci una care să ducă la acțiuni pragmatice.
AGERPRES: În cadrul vizitei pe care ați efectuat-o la Departamentul de Pompieri din Nablus ați avut ocazia de a sta din nou lângă autospeciala de pompieri pe care ați făcut voluntariat în adolescență. Cum v-ați simțit în acel moment?
Raed Arafat: Am avut surpriza, în Nablus, să găsesc mașina pe care am lucrat ca voluntar, care este încă funcțională. A fost o chestie extraordinară pentru mine și emoționantă totodată.
AGERPRES: În timpul vizitei am putut observa atât energia, dinamismul, promptitudinea și operativitatea Dv. ca persoană, cât și dedicația pe care o aveți pentru a reprezenta România, pentru a stabili parteneriate în vederea pregătirii medicilor, pentru a împărtăși experiența României, lăudată după cum bine am constatat, în special în domeniul intervențiilor de urgență. Există astfel de colaborări și cu alte state în afară de Palestina?
Raed Arafat: Sigur. Și exemplul cel mai elocvent este cel cu Republica Moldova, care este deja în faza a doua — abia s-a aprobat proiectul transfrontalier SMURD-2 între România și Moldova, un proiect finanțat din fonduri europene, circa 10 milioane de euro, și care țintește dezvoltarea capacității Inspectoratului General pentru Situații de Urgență Moldovean dar există și o țintă medicală, de a reface complet unitatea de primiri urgențe a spitalului principal de urgență din Chișinău. Colegii din Moldova s-au folosit de multe materiale pe care noi am lucrat, le-au adaptat, au creat noi materiale de interes pentru ei, au început să standardizeze lucrurile la ei pe medicina de urgență, ceea ce este un lucru impresionant și pot să spun că România a avut un rol în acest lucru prin oamenii care au mers acolo și au transferat know-how. Și noi, la rândul nostru, am învățat lucruri interesante de acolo, așa că acesta este încă un proiect de mare interes. Mai sunt și alte proiecte transfrontaliere pe linia IGSU, pe zona Giurgiu-Ruse, pe zona ucraineană cu Suceava, pe zona cu Ungaria, dar cel mai dezvoltat este cel cu Republica Moldova.
AGERPRES: Ministrul Sănătății din Palestina, Jawad Awaad, a amintit relația foarte bună de cooperare cu România, țară în care numeroși medici palestinieni au obținut specializarea și și-au întemeiat familii, numiți în cadrul întâlnirii de joi dintre Dv. și domnia sa drept ”cei mai buni ambasadori ai României” în Palestina. Aproximativ câți medici din Palestina s-au format în România?
Raed Arafat: Eu cred că toți cei care au absolvit Medicina în România și nu trăiesc în România, fie că sunt în Palestina, în Iordania sau în orice altă țară, sunt ambasadori ai României. Vorbesc româna foarte bine, unii dintre ei au întemeiat familii mixte, au copii care vorbesc limba româna… deci ambasadori mai buni decât aceștia nu găsești. Din ce am înțeles, în Palestina există aproximativ o mie de medici care practică medicina și care sunt absolvenți ai universităților din România. Dar ce mi-a plăcut este că sunt și ei împărțiți pe zone, unul e moldovean, altul e ardelean, altul e bănățean, accentele încă sunt păstrate, am observat din discuțiile între ei. Este foarte importantă dorința lor, exprimată domnului ambasador, să poată să viziteze România mai des și să-și poată trimite copiii la pregătire în România, care a făcut foarte multe în anii 80 și începutul anilor 90 în ceea ce privește educarea oamenilor din alte țări. Nu există nimic mai frumos decât să răspândești cultura unei țări prin educarea cetățenilor de altă naționalitate, iar România a reușit să o facă și este important să continuăm acest lucru.
AGERPRES: Ce gânduri personale v-au însoțit în această vizită, în țara din care v-ați luat zborul la 16 ani mânat de dorința de a deveni medic și în care sunteți considerat cu mândrie ”fiul al Palestinei”, după cum a declarat ministrul Sănătății palestinian?
Raed Rafat: Eu am plecat de aici la 16 ani și jumătate. Am avut ocazia acum să vizitez un pic la Nablus pe fratele și mama mea și pentru mine a fost o vizită emoționantă, chiar dacă a fost scurtă. Văzând dezvoltarea și evoluția este foarte șocant.
AGERPRES: În sensul pozitiv…
Raed Arafat: Da. Pentru că Nablusul pe care l-am lăsat în urmă nu este Nablusul pe care l-am găsit. Orașul de azi diferă total, mai are nevoie de mult până a fi bine pus la punct, dar a evoluat foarte mult.
AGERPRES: Ultima oară ați fost în Nablus în urmă cu cinci ani?
Raed Arafat: Acum cinci ani am fost, dar a fost o vizită foarte scurtă, dar și față de atunci s-a schimbat radical.
AGERPRES: După absolvire, ați avut ocazia să plecați în alte țări, Statele Unite, Franța… state în care lucrurile pe care le-ați implementat în România erau deja funcționale. Faptul că ați ales să rămâneți aici a fost doar o conjunctură sau ați fost împins de dorința de a perfecta sistemul de urgență care este acum lăudat atât în țară cât și peste hotare?
Raed Arafat: La un moment dat a fost (o decizie) de conjunctură, după aceea a fost o hotărâre. Inițial voiam să plec să fac o formă de specializare în Franța, n-am primit viza pentru că s-a nimerit în perioada Revoluției, a schimbărilor în sistemul din România, după care am început proiectul cu echipajul de terapie intensivă care a devenit nucleul de pornire al SMURD-ului și după aceea mi s-a propus, dar n-am mai vrut să plec, pentru că am început ceva și n-am mai vrut să-l las.
AGERPRES: Sunteți un om de acțiune, format în evaluarea rapidă a problemelor și vindecarea lor. Care este ”starea de sănătate” a sistemului medical din România și ce credeți că ar trebui îmbunătățit?
Raed Arafat: Avemprobleme în el, nu este un sistem perfect. Dar dacă îl comparăm cu ce a fost, România face mult mai mult acum în medicină față de acum zece ani.
AGERPRES: Vă întreb acest lucru pentru că în drum spre Departamentul de Pompieri din Nablus, în timp ce discutam despre faptul că există țări în care persoanele care nu au asigurări medicale trebuie să plătească și pentru ajutorul medical de urgență, ne-ați spus că noi nu știm să apreciem ceea ce avem…
Raed Arafat: Da. Pentru că atunci când auzi despre problemele care există în alte țări, nu vorbim aici numai despre Palestina, ne dăm seama că România face totuși destul de mult. Poate că s-au făcut greșeli care trebuie corectate urgent în organizarea sistemelor și accesul pacienților la sistemul sanitar din România, dar totuși România a făcut câțiva pași. Ceea ce reproșez eu este că încă nu am construit spitale adevărate, de urgență, regionale, care să rezolve problemele complexe. Știu că aceasta este o dorință la nivelul Guvernului, că există finanțare, dar trebuie făcut urgent. Nu se poate să existe țări, așa cum am văzut acum în Palestina sau Iordania, care să aibă o strategie în construcția spitalelor — în Iordania, de exemplu, la 40-50 de ani clădirile (spitalelor) se schimbă, se reînnoiesc, și la noi să nu se întâmple acest lucru. Până nu vom face și noi la fel, din păcate nu vom stabiliza acest lucru așa cum se așteaptă populația. Deci mai avem mult de lucrat. Dar, totuși, trebuie să recunoaștem că România a făcut pași importanți care nu sunt de neglijat, mai ales în anumite domenii precum medicina de urgență, chirurgie cardiacă, neonatologie, în tratamentul cancerului. Dar trebuie să fie mai concretă partea care ține de organizare și infrastructură.
Sursa: AGERPRES
