Înființarea unui Institut Național de Genomică în România va fi asumată de actualul Guvern și va fi propusă, în cadrul unui proiect pentru accesarea unei finanțări europene, în viitoarea perioadă de programare. Anunțul a fost făcut, vineri, de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, după o vizită de lucru la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu.
Institutul Național de Genomică de la București va fi prima infrastructură medicală și de cercetare paneuropeană din sud-estul Europei, în domeniul genomicii. Beneficiile activității unui astfel de institut se vor regăsi într-o creștere calitativă a cercetării medicale românești și a serviciilor de sănătate. „Un astfel de proiect va avea un impact pozitiv deosebit asupra bolnavilor oncologic și tratamentelor personalizate, asupra bolnavilor cu afecțiuni rare sau pentru detectarea anumitor riscuri în sarcină”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Genomica, știința care se ocupă cu interpretarea clinică a datelor obținute prin secvențierea întregului genom, oferă un diagnostic precis a bolilor cauzate de mutații genetice și un tratament personalizat pentru acestea, activitate ce se află la frontiera medicinei personalizate.
Scopul Institutului Național de Genomică:
Pe plan național:
- Reducerea indicatorilor de morbiditate, prin elaborarea și execuția de protocoale și analize genomice de prevenție/ screening, diagnostic și tratament, precum și servicii medicale de înaltă performanță, în domeniile oncologie, cardiologie, endocrinologie, ginecologie, hematologie, medicină internă, gastroenterologie,, pediatrie, ORL, oftalmologie, medicină materno-fetală, geriatrie și boli neurodegenerative;
- Secvențierea ADN-ului celulelor tumorale (din tumori sau care circulă în sângele pacienților), cu scopul de a administra tratamente personalizate;
- Crearea unei baze de date genomice și clinice pentru România, cu multiple implicații în știință;
- Accelerarea substanțială a proiectelor de cercetare genomice din domeniile genomică, proteomică și metabolomică prin analizarea și interpretarea eficientă a datelor;
- Valorificarea rezultatelor cercetării din domeniu prin introducerea acestora în circuitul economic sub formă de produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite;
- Suport metodologic în îmbunătățirea cadrului de reglementare a domeniului genomică în România și în prevenirea riscurilor specifice de securitate națională.
Pe plan european:
- Participarea la Declarația de Cooperare pentru accesul la cel puțin 1 milion de genomuri secvențiate în Uniunea Europeană până în 2022. Scopul este colaborarea pentru accesul sigur și autorizat la băncile naționale și regionale de date genetice și alte date relevante pentru sănătate, prin integrarea infrastructurii și expertizei europene în genomică, augmentarea valorii investițiilor statelor-membre în acest domeniu și producerea de studii clinice de impact;
- Participarea, prin Ministerul Sănătății, la Parteneriatul European pentru Medicină Personalizată, având ca scop finanțarea, implementarea și cooperarea în domeniul medicinei personalizate. Acest parteneriat va avea acces la fonduri nerambursabile specifice.
Pe plan internațional:
- Participarea la Programul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – Știință pentru Pace și Prosperitate în domeniul genomicii;
- Implementarea Rezoluției WHA57.13 a Organizației Mondiale a Sănătății prin asigurarea contribuției necesare de către guvernele membre și a comunității științifice la progresul genomicii;
- Finalizarea studiilor clinice în domeniul telocitelor de către echipa Institutului și trecerea la medicina aplicativă, având ca scop dezvoltarea de noi terapii în regenerarea tisulară și transplantul autolog de telocite, având potențialul de a revoluționa domeniul medicinei regenerative, punând România în fața țărilor concurente.
